Kutxa Kultur Artegunea din San Sebastián găzduiește prima retrospectivă a fotografei americane Tina Barney. Expoziția prezintă patru decenii din opera sa, concentrată pe legăturile de familie și viața elitei americane.

Viața Tinei Barney (New York, 1945) a fost marcată de un punct de cotitură în 1983: a divorțat, s-a întors în orașul natal cu cei doi copii ai săi și a debutat cu o fotografie de 1,20 x 1,50 metri la expoziția Big Pictures By Contemporary Photographers. Fotografia din 1982 prezenta membri ai familiei sale reuniți în jurul unei mese. Deși pare spontană, imaginea a fost planificată cu atenție. Privitorul putea observa o multitudine de detalii, aruncând o privire asupra intimității înaltei societăți de pe Coasta de Est a Americii.

De-a lungul a patru decenii, Barney a ocupat un loc central în fotografia americană contemporană. Deși imaginile sale se concentrează pe figura umană, ea nu se consideră un portretist. O interesează mai mult ceea ce se întâmplă între oameni: observarea privirilor, interacțiunilor, comportamentelor, adesea desfășurate într-un cadru luxos. De aceea, ea a făcut din propria familie — și din alte familii — tema centrală a operei sale, aprofundând relațiile intergeneraționale și explorând legăturile familiale ca grup social, acordând atenție ritualurilor, modului lor de viață și modului în care se prezintă, modelate de mediul și stilul lor de viață.

Expoziția explorează traiectoria fotografului, numită „etnograf al elitei americane”. Aceasta include o selecție largă de imagini de mari dimensiuni, atât alb-negru, cât și color, de la primele lucrări până la cele noi și cele realizate la comandă.

Barney a crescut în Upper East Side din Manhattan. Bunicul ei era fotograf amator, mama ei, model, iar tatăl ei, descendent al colecționarilor de artă. Când fotografiile sale au început să circule în anii 1980, ele au arătat publicului o parte a societății anterior neatinsă de fotografie, care tindea să se concentreze pe cei mai puțin privilegiați. Criticii au numit-o „imaginea paradisului WASP”, comparând-o cu estetica publicitară a lui Bruce Weber pentru Ralph Lauren. Dar cel mai derutant a fost lipsa totală de idealizare: cotidianul părea să-i cuprindă pe protagoniști.

Curatorul expoziției notează că nu este de acord cu interpretarea ironiei în lucrările lui Barney. „Admirând ochiul observator al fotografului german, Barney încearcă ca imaginile sale să fie, pe cât posibil, lipsite de judecăți de valoare și respectuoase față de persoanele pe care le fotografiază”, notează curatorul într-unul dintre textele incluse în publicația care însoțește expoziția. „În loc de critica socială, ea preferă un fel de observație interogativă”, adaugă el.

Barney folosește o cameră de format mare, ceea ce îi permite să stabilească distanța necesară față de subiecții ei, creând o senzație de detașare. Ea le cere adesea modelelor să pozeze până când obține efectul dorit, dar lasă loc și pentru întâmplare. Acest lucru oferă o senzație de imediatete scenelor atent iluminate. Dimensiunea imaginii crește tensiunea vizuală, limbajul corpului devine mai evident, la fel și gesturile conștiente sau inconștiente ale protagoniștilor.

Expoziția este găzduită la Kutxa Kultur Artegunea din San Sebastián până la 2 noiembrie.