
În câteva cuvinte
Prețul cărnii de vită în Spania a atins niveluri record din cauza unui dezechilibru major între ofertă și cerere. Reducerea șeptelului, provocată de secetă și boli precum limba albastră și EHE, combinată cu o cerere internă și externă puternică (în special din Africa de Nord), a dus la scumpiri semnificative. Experții anticipează o stabilizare la prețuri ridicate, afectând consumatorii și sectorul HoReCa.
Henry Cavill, actorul cunoscut pentru rolul lui Superman, a fost în centrul atenției săptămâna aceasta în Spania după ce a achiziționat 20 de vaci din rasa Rubia Gallega. A plătit aproximativ 3.000 de € pe cap de animal pentru a le duce la ferma sa din Londra, unde intenționează să le crească și să le reproducă. Ceea ce probabil nu știa Superman este că acest caz, deși anecdotic, ilustrează în mare măsură scumpirea cărnii de vită în Spania.
În luna martie, cotațiile pentru bovinele vii și carcase (sacrificate și gata de tranșare) au înregistrat o creștere fără precedent pe piețele angro. Unele au depășit șapte € pe kilogram, conform datelor recente ale Ministerului Agriculturii din Spania și ale burselor din Binéfar (Huesca) și Salamanca, referințe la nivel național. În timp ce prețurile la ulei sau lactate, alimente sub presiune în timpul crizei inflaționiste, s-au mai temperat, carnea de vită este o excepție: tineretul bovin (între 10 și 18 luni) se vinde astăzi cu 32% mai scump decât acum un an. Animalele vii sunt cu 25% mai scumpe. Toate acestea au dus la o creștere medie de 13,4% a prețului cărnii de vită la raft în supermarketuri între iunie 2024 și martie anul curent, potrivit Organizației Consumatorilor și Utilizatorilor (OCU).
“Există un dezechilibru foarte puternic între ofertă și cerere”, explică Javier López, directorul asociației interprofesionale Provacuno. Elementul cheie este numărul redus de vaci. Exploatațiile s-au redus drastic din cauza secetei din ultimii ani și a două virusuri devastatoare care au lovit sectorul: limba albastră și boala hemoragică epizootică (EHE). Prima, explică surse din Ministerul Agriculturii, a cauzat “mari pagube în șeptelul european, afectând în special Franța, principalul furnizor de animale vii”. Cu o supra-mortalitate medie estimată la 10%, efectul a fost o scădere a importurilor de bovine. “Aducerea animalelor de acolo a devenit practic imposibilă, iar când s-a reușit, a fost la prețuri foarte mari”, insistă aceleași surse ministeriale. Lovitura a fost dublă, deoarece și în Spania fermierii au trebuit să sacrifice animale din cauza acestui virus și a EHE, care a cunoscut o reapariție în 2024.
La această criză sanitară s-a adăugat seceta prelungită din 2022 și 2023, care a diminuat capacitatea exploatațiilor de a-și menține efectivele din cauza scumpirii furajelor și a lipsei pășunilor. Deși condițiile climatice sunt mai bune în prezent, problema este timpul necesar pentru refacerea șeptelului, proces care durează aproximativ trei ani, după cum explică López. “Spre deosebire de pui sau porc, unde producția poate crește mai rapid, aici vorbim de un ciclu lung”, insistă el. Din 2022, Spania a pierdut 281.000 de capete de bovine, conform cifrelor Eurostat. În Uniunea Europeană, reducerea se apropie de trei milioane.
Cerere puternică
Spre deosebire de ofertă, cererea a continuat să crească atât pe plan intern, cât și extern. Până în noiembrie, consumul casnic de carne de vită în 2024 a crescut cu 2%, ajungând la un total de 183 de kilograme anual, conform datelor Ministerului Agriculturii. Exporturile au crescut și mai mult: cu 7% pe parcursul anului trecut, atingând o valoare totală de 1.650 de milioane de €.
Piața nord-africană, unde există de asemenea un deficit de animale, joacă un rol cheie în această creștere. Potrivit patronatului companiilor din industria cărnii, Anice, aproape 60% din vânzările externe de vaci vii de peste 300 de kilograme în 2024 au avut ca destinație Marocul, urmat de Liban, Libia, Italia și Egipt. Similar cu Henry Cavill, dar la scară largă. Iar în 2025 se adaugă o cerere enormă din Algeria, coincizând cu celebrarea Ramadanului. “Toți acești factori au adăugat presiune suplimentară asupra cererii și au contribuit la creșterea prețurilor la carnea de vită națională în primul trimestru”, rezumă Alfonso Alcázar, director general al Grupo Tello Alimentación.
Experții consultați vorbesc despre o posibilă stabilizare a prețurilor, deși la niveluri ridicate, atâta timp cât nu vor exista mai multe animale și consumul va continua să răspundă. “Vânzările de carne de vită cresc chiar și cu două cifre”, explică un reprezentant al unei companii de distribuție, care reamintește că transferul prețurilor de la origine la prețul final este progresiv, deci recordurile plătite de angrosiști în martie încă nu au ajuns complet în supermarketuri. În februarie, IPC-ul pentru carnea de vită arăta o creștere anuală de 10%, în timp ce pentru alimente în ansamblu a fost sub 2%.
În sectorul HoReCa, cererea de carne rămâne puternică. Dar conjunctura prețurilor face ravagii. “Suferim din 2022″, spune Alejandro Hermo, CEO al Goiko Grill. Lanțul de restaurante de burgeri cumpără anual un milion de kilograme de carne de vită. “Suntem într-o furtună perfectă. Și nu se va rezolva până când remedierea nu va deveni o prioritate națională”, adaugă el.
Agenții sectoriali consultați indică și politicile comunitare ca factor de tensiune. Se referă la cerințe mai mari pentru bunăstarea animalelor, densitatea animalelor în ferme sau o propunere de interzicere a transportului de animale vii la anumite temperaturi, considerată de sector “imposibil de respectat”. Surse ministeriale consideră, totuși, că reglementarea nu generează un efect negativ asupra producției sau comercializării. “Până acum, normele nu impun investiții mari. Singura schimbare care poate îngrijora sectorul este legată de condițiile de transport, dar încă nu există un acord, deci nu are un efect real. Iar angajamentul nostru este să transmitem opinia sectorului în dezbaterea europeană”, semnalează cei de la Ministerul Agriculturii.