
În câteva cuvinte
Administrația Trump impune taxe vamale de minim 10% la nivel global și 20% pentru Uniunea Europeană, vizând compensarea deficitului comercial. Principalele sectoare afectate sunt cel auto (taxă 25% pentru vehicule și piese), agricultura (în special exporturile spaniole de ulei de măsline și vin), bunurile de larg consum (posibile scumpiri), industria farmaceutică și sectorul petrolier (prin sancțiuni legate de Venezuela). Aceste măsuri protecționiste riscă să încetinească creșterea economică globală și să mărească inflația, afectând atât companiile, cât și consumatorii.
Donald Trump a concretizat deja războiul tarifar care a ținut întreaga lume în suspans de la revenirea sa în Biroul Oval. Președintele Statelor Unite a anunțat miercuri, 2 aprilie, impunerea unor taxe vamale minime de 10% pentru toate țările, care în cazul Uniunii Europene vor ajunge la 20%, și care vor intra în vigoare în zilele următoare. Industria auto, agricultura și sectorul bunurilor de larg consum sunt cele mai afectate de acest război comercial, care prefigurează o creștere a prețurilor finale la aceste produse.
De când a câștigat alegerile în noiembrie anul trecut, Trump a amenințat că va transforma în realitate una dintre promisiunile sale electorale: pedepsirea cu așa-numitele tarife «reciproce» a partenerilor săi comerciali care, potrivit declarațiilor făcute în timpul conferinței de presă desfășurate în Grădina de Trandafiri a Casei Albe, înainte de semnarea decretului, i-au «înșelat» sau «escrocat» cu taxele aplicate importurilor provenite de peste Atlantic. Mai exact, caută să compenseze deficitul comercial generat în toate acele țări care vând mai multe produse SUA decât cumpără de la acestea. În cazul Uniunii Europene, Casa Albă a pus accentul pe taxa pe valoarea adăugată (TVA), interpretată ca o barieră în calea comerțului american în străinătate.
Justificarea pentru această măsură protecționistă este obținerea unei colectări mai mari de taxe și stimularea producției naționale. Cu toate acestea, analiștii cred că tensiunea tarifară va prejudicia mai mult economia americană decât pe cea a restului lumii, care va fi, de asemenea, afectată deoarece va duce la creșterea costurilor. «Aceste măsuri ar putea reduce semnificativ creșterea economică globală și ar putea crește inflația, prejudiciind atât consumatorii, cât și sectoarele productive», a semnalat Antonio Bonet, președintele Clubului Exportatorilor și Investitorilor Spanioli, entitate care prognozează o contracție a volumului schimburilor internaționale, ceea ce va slăbi creșterea PIB-ului mondial.
Banca Spaniei a indicat într-un raport elaborat în februarie că influența războiului tarifar în Spania ar fi mai mică decât în țările vecine datorită expunerii sale comerciale reduse. Statele Unite mențin un excedent comercial cu Spania de aproape 10.000 de milioane de euro în ultimul exercițiu financiar. Cu toate acestea, autoritatea de supraveghere a avertizat că impactul ar crește dacă s-ar lua măsuri de retorsiune, așa cum ia în considerare Uniunea Europeană, dar estimează că PIB-ul spaniol va scădea doar cu 0,11% în următorii trei ani.
Mai multe informații Cum impactează războiul tarifelor economia globală și Spania: mai multă inflație, mai puțină creștere și șomaj
Tariful general de 10% care se va aplica tuturor țărilor va începe să fie aplicat începând cu 5 aprilie, deși așa-numitele tarife «reciproce» vor intra în vigoare săptămâna viitoare, pe 9 aprilie. Pentru Uniunea Europeană, președintele SUA a anunțat că va impune o taxă de 20% produselor sale. «Uniunea Europeană, sunt negociatori foarte duri, ne taxează cu tarife de 39%, noi le vom percepe lor 20%», a spus el în timp ce arăta un panou cu tarifele pe care le va impune țărilor din întreaga lume.
Conform cifrelor gestionate de Clubul Exportatorilor, exporturile spaniole către SUA în 2024 de mașini și echipamente electrice s-au situat la 5.200 de milioane de euro; în sectorul chimico-farmaceutic, au fost de 3.500 de milioane de euro. În ceea ce privește industria metalurgică, cifrele au atins 540 de milioane de euro, din care 413 milioane pentru fier și oțel și 123 de milioane pentru metale neferoase, cum ar fi aluminiul. Referitor la sectorul agroalimentar, exporturile au fost de 3.400 de milioane de euro.
Sectorul auto. Industria auto este una dintre cele mai afectate de războiul comercial, fiind supusă unei taxe de 25% pentru vehiculele de pasageri importate (sedane, SUV-uri, crossovere, minivan-uri, furgonete de marfă) și camioane ușoare, precum și pentru piesele auto cheie (motoare, transmisii, piese de transmisie și componente electrice). «Uniunea Europeană ne percepe un tarif de peste 10% și un TVA de 20%», a spus Trump miercuri pentru a justifica tariful aplicat mașinilor străine.
Efectul cel mai previzibil al acestei suprataxe — anunțată pe 26 martie — este creșterea prețurilor mașinilor în Statele Unite, deoarece multe dintre piese sunt fabricate în afara țării. În plus, producătorii americani erau deja afectați de tarifele de 25% pentru tot oțelul și aluminiul care intră în SUA, intrate în vigoare pe 12 martie. Aproximativ jumătate din cele 16 milioane de mașini cumpărate de americani în 2024 au fost importate. Casa Albă speră să colecteze 100.000 de milioane de dolari pe această cale.
Agricultura. Potrivit lui Trump, unul dintre obiectivele tarifelor este apărarea crescătorilor de animale și agricultorilor americani care au fost «brutalizați în întreaga lume». Tocmai, SUA are un deficit comercial cu Spania în sectorul agroalimentar. În 2024, exporturile spaniole în țara nord-americană au reprezentat 4,8% (3.609 milioane de euro) din totalul realizat către întreaga lume, în timp ce importurile provenite de peste ocean au reprezentat 3,7% (2.051 milioane de euro). Adică, s-a vândut mai mult decât s-a cumpărat. Uleiul de măsline este principalul produs agroalimentar pe care Spania îl exportă către prima putere mondială, cu vânzări de peste 1.000 de milioane de euro în 2024. Cu alte cuvinte, 31% din uleiul de măsline achiziționat de SUA este spaniol.
Sectorul vinicol se poate vedea, de asemenea, într-o situație critică. Vinul este al doilea produs spaniol din sectorul agroalimentar cel mai exportat în SUA. Conform Raportului Special Bilateral: Statele Unite 2024, elaborat de Ministerul Agriculturii, Pescuitului și Alimentației, Spania a vândut vin în valoare de aproape 334,8 milioane de euro, fiind depășită de Franța (care ocupă primul loc cu 2.383,8 milioane), Italia (2.193,6 milioane) și Noua Zeelandă (499,8 milioane). Administrația Trump a amenințat deja cu impunerea unui tarif de 200% asupra băuturilor alcoolice, rămânând de văzut dacă acest lucru se va concretiza. Măsura este contra-răspunsul la decizia Bruxelles-ului de a taxa, la rândul său, produse americane recunoscute precum bourbonul, blugii Levi’s sau motocicletele Harley-Davidson, după aflarea primelor tarife care afectează deja oțelul și aluminiul. Taxele europene au fost, pentru moment, înghețate în așteptarea posibilității de a negocia cu Washingtonul.
Incertitudinea a generat o mare îngrijorare în rândul cramelor spaniole, care au început să caute consiliere privind posibile restructurări ale afacerilor lor pentru a-și garanta viabilitatea, potrivit unui comunicat recent al firmei Abencys. Federația Spaniolă a Vinului (FEV), principala asociație de afaceri din sector, consideră că tarifele impuse de administrația americană pot reprezenta «o lovitură importantă pentru cramele spaniole, pentru care această piață este a doua cea mai mare destinație de export în general și prima în cazul vinurilor spumante».
Bunurile de larg consum. Sectorul alimentar, textil sau de îngrijire personală vor fi afectate de taxele prevăzute pentru importurile de produse din Uniunea Europeană, precum și de cele aplicate altor mari exportatori precum China (54%, corespunzând taxei de 34% impuse plus cea de 20% deja aplicată) sau Mexic și Canada, care aveau deja o taxă de 25%. În ultimele luni, marile companii din acest comerț au avertizat asupra consecințelor tarifelor nu numai pentru previziunile lor financiare, care nu au putut lua în considerare noile tarife, ci și pentru consumatori. Lideri ai H&M, Puig, Kering, Levi Strauss sau Adidas au recunoscut că una dintre posibilele căi de atenuare a efectelor tarifelor este creșterea prețurilor produselor lor. «O parte se va transfera în prețul produsului», a regretat luni Marc Puig, președintele companiei spaniole de produse cosmetice și parfumerie, Puig.
Farma. Companiile farmaceutice ar putea fi, de asemenea, afectate. Președintele SUA a menționat produsele farmaceutice în timpul discursului său ca fiind unul dintre sectoarele incluse în planurile sale tarifare. Incertitudinea a planat de când au început amenințările tarifare asupra lor, dar fără a se cunoaște detaliile. Această industrie, care ani de zile a fost în afara politicii comerciale a Washingtonului, ar putea intra pe lista neagră.
Petrol. Presiunea asupra Venezuelei afectează direct una dintre marile companii spaniole, Repsol. Compania energetică condusă de Jon Josu Imaz ca director general a produs anul trecut o medie de 67 de milioane de barili pe zi în acea țară și are o expunere patrimonială la țară de 504 milioane de euro, conform conturilor sale anuale din 2024. Pe 30 martie, SUA a notificat partenerii companiei petroliere de stat PDVSA, printre care se numără și compania spaniolă listată, că permisele lor de export de țiței din Venezuela au fost anulate, în contextul tarifelor de 25% pe care le va percepe tuturor țărilor care importă petrol și gaz venezuelean. Secretarul de Stat, Marco Rubio, va stabili căror țări li se aplică și cărora nu.