Un experiment spectaculos, cu formă de zeppelin, a obținut cea mai precisă măsurare a masei neutrinului

Un experiment spectaculos, cu formă de zeppelin, a obținut cea mai precisă măsurare a masei neutrinului, ultima particulă elementară care mai trebuia măsurată în acest fel. Cercetarea a determinat că această particulă are o masă de 0,45 electronvolți (eV), de un milion de ori mai mică decât a doua particulă subatomică cea mai ușoară cunoscută: electronul.

«Este corect din punct de vedere al legilor fizicii?»

Conexiunea dintre fizica cuantică și filozofie

Există prea multe neînțelegeri care planează asupra memoriei. Nu încetează să fie surprinzător faptul că un proces neurocognitiv atât de omniprezent și transcendental în viețile noastre precum memoria este prea des subestimat și discreditat. «Memoria ne înșală», «falsifică realitatea», «amintirile sunt invenții», memoria este «haotică», «dezordonată», «capricioasă», și alte asemenea epitete sunt scrise, spuse și auzite fără ca nimeni să se încrunte. Îndrăzneala noastră de a critica, discredita, chiar defăima, ceea ce ne este propriu este uimitoare.

Era o zi bună pentru a fi sub pământ. Canfranc, un sat cu 612 locuitori din Pirineii aragonezi, s-a trezit trist, culoarea clădirilor sale stinsă de nori impenetrabili, denşi, localnicii retraşi în casele lor, aproape niciun turist pe străzi şi un frig din acela care crapă buzele celui ce respiră. Zile ca acestea te fac, mai mult ca oricând, să te întrebi: de ce suntem aici?

Întrepătrunderea cuantică

Când două particule se întrepătrund, stările lor devin interconectate. Asta înseamnă că starea unei particule influențează starea celeilalte, chiar dacă sunt la două galaxii distanță. Acest fenomen are un nume foarte frumos: corelare.

Tipul de relație variază, pentru că depinde de natura particulei. Nu e același lucru să fii un foton ca un electron sau un atom. Dar influența este întotdeauna instantanee.

Mai multe cocori și țestoase sunt închise într-o cutie. Dacă sunt 6 capete și 20 de picioare, câte cocori și câte țestoase sunt? Această problemă, numită tsurukamezan, este una dintre cele tradiționale ale wasan, matematica dezvoltată în izolare în Japonia începând cu secolul al XVII‐lea, independent de lumea occidentală. Masaki Kashiwara, născut acum 78 de ani lângă Tokyo, povestește că s-a îndrăgostit de algebră calculând picioare și capete de cocori și țestoase la școală, într-o țară devastată de bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki.

Lambda, constanta cosmologică inventată de Einstein în 1917

Instituția însăși recunoaște că „sună a știință-ficțiune”.

Capela Barcelona Supercomputing Center găzduiește noul calculator cuantic spaniol