Întâlnire la La Moncloa privind creșterea cheltuielilor pentru apărare

Într-un context global incert, cu o Uniune Europeană care pare să se îndrepte spre o nouă eră a reînarmării ca reacție la schimbarea de direcție impusă de Donald Trump din SUA, partenerii de guvernare se întâlnesc marți la La Moncloa pentru a discuta despre creșterea cheltuielilor pentru apărare, anunțată deja de Pedro Sánchez. Șeful Executivului și vicepreședinta a doua, Yolanda Díaz, vor aborda această problemă într-o întâlnire bilaterală, după cum a confirmat purtătorul de cuvânt al partidului și ministrul Culturii, Ernest Urtasun. Aceste tipuri de întâlniri între cei doi lideri au loc doar atunci când divergențele din Guvern afectează chestiuni de mare importanță.

Poziția Sumar, care include organizații cu tradiții politice foarte diferite, este a priori de respingere, dar nuanțele au fost deja exprimate de purtătorii lor de cuvânt. În timp ce IU se opune categoric oricărei creșteri a cheltuielilor și trimiterii de trupe în Ucraina, Movimiento Sumar, partidul creat de Díaz în 2023, se concentrează pe necesitatea de a avansa în autonomia strategică a UE și consideră că este prioritar să se discute ce politică de apărare ar trebui să construiască acum cei 27. Chiar luni, înainte de întâlnirea dintre Díaz și Sánchez, grupul organizează o masă rotundă a partidelor pentru a încerca să ajungă la o poziție comună. Chiar și în interiorul Unidas Podemos, diferențele pe teme de apărare au fost evidente în legislatura trecută, ajungându-se chiar la voturi împărțite în Congres. IU, care a luat naștere în 1986 în contextul mobilizărilor pentru „nu” la referendumul care a ratificat în cele din urmă intrarea Spaniei în NATO, este cea mai beligerantă în această chestiune.

„Nu se rezolvă nimic prin creșterea bugetului militar”, a afirmat Yolanda Díaz de la Bruxelles. În opinia sa, dezbaterea nu se referă la creșterea cheltuielilor, ci la „reordonarea” resurselor. „În primul rând, trebuie să facem bilanțul a ceea ce avem în țara noastră. Spania are bugetat 1,2% din PIB și execută doar 0,9%”, a spus ea la sosirea la Consiliul pentru Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO) „Și dincolo de toate acestea, este vorba de a decide ce politică de apărare are nevoie Spania în cadrul UE”. Ministrul Muncii a reamintit că bugetele de apărare ale tuturor statelor membre ale Uniunii însumează o investiție mai mare decât cheltuielile militare rusești. „Este mai mult despre coordonarea efectivelor și a resurselor și nu despre intrarea într-o cursă a înarmărilor fără control”, a reiterat ea.

În aceeași linie, Urtasun s-a arătat contrar flexibilizării regulilor de cheltuieli pentru a permite credite destinate apărării. După cum a exprimat în cadrul unei conferințe de presă, dacă Europa trebuie să facă o investiție militară comună, aceasta ar trebui finanțată dintr-o partidă nouă, care să nu provină din bugetele naționale.

„A subcontracta politica de apărare către NATO și SUA a fost o greșeală. Există un singur drum posibil: schițarea unei apărări europene autonome și înlocuirea progresivă a umbrelei NATO cu cea a apărării europene”, a subliniat purtătorul de cuvânt, care a subliniat că acest nou model trebuie să fie „independent, disuasiv și strict defensiv”. „Avem 27 de armate prost coordonate. Trebuie să construim mai întâi capacități de interoperabilitate și coordonare”, a adăugat el.

Din partea Izquierda Unida, coordonatorul federal, Antonio Maíllo, a fost mult mai dur în respingerea sa. „Nu sunt vremuri de reînarmare. IU susține că nu se poate reveni la principiul cinic al ‘dacă vrei pace, pregătește războiul’, ci la cel de ‘dacă vrei pace, pregătește pacea’”, a afirmat el, de asemenea, în fața presei. „Nu împărtășim [propunerea Comisiei Europene de] contribuție de până la 5% din PIB. Această propunere ar avea consecințe economice în termeni bugetari și de politică socială. Ar însemna pentru Spania o reducere liniară de 13% în toate politicile sociale”, a estimat el. Pentru Movimiento Sumar, aceasta este, de asemenea, o linie roșie. Maíllo a pledat pentru un model de securitate bazat pe „pace, demilitarizare și încetarea focului” și a anunțat că formațiunea sa va promova în curând o campanie de mobilizări pentru pace.

Podemos, la rândul său, a mers luni un pas mai departe. După zile în care și-a exprimat respingerea față de creșterea cheltuielilor militare, copurtătorul său de cuvânt, Pablo Fernández, a anunțat că partidul va înregistra în Camera inferioară o inițiativă pentru ca orice creștere a investițiilor în apărare să treacă prin Congres „pentru dezbatere și aprobare”. Propunerea partidului lui Ione Belarra, care vineri s-a referit la Sánchez ca „domnul războiului” (o expresie pe care a repetat-o astăzi liderul) va cere, de asemenea, retragerea Spaniei din NATO. „Suntem foarte îngrijorați de angajamentele deja asumate de acest Guvern de creștere a cheltuielilor militare și de consecințele pe care le poate avea asupra statului nostru de bunăstare, a serviciilor publice și a drepturilor sociale”, a afirmat secretarul de Organizare.

În tonul său obișnuit, Fernández a criticat „supunerea” față de Trump și NATO, l-a numit pe președintele SUA „infractor și fascist” și a considerat „abominabil și rușinos” faptul că un Guvern „care se autointitulează progresist este hotărât” să „condamne viitorul” Spaniei la o creștere a cheltuielilor pentru apărare.