Un raport al firmei americane de administrare a fondurilor Bernstein privind industria băuturilor alcoolice ridică întrebarea dacă scăderea vânzărilor este o tendință structurală care ar putea plasa sectorul într-un „moment similar celui al tutunului”, care a dus la prăbușirea acelei industrii. Consumul de alcool pe cap de locuitor în Statele Unite, cea mai mare piață din lume, a scăzut cu 3% anul trecut, atingând cel mai scăzut nivel din 1962, menționează raportul. Întrebarea este dacă această scădere se datorează unei schimbări de obiceiuri în rândul consumatorilor, influențați de avertismentele privind riscurile alcoolului pentru sănătate.

Și în Spania există date care indică aceeași direcție. Conform ultimului raport al Agenției Fiscale, în 2023, „veniturile din impozitele pe alcool au scăzut cu 7,2%, afectate de comportamentul slab al consumului de băuturi cu grad alcoolic ridicat (care s-a redus cu aproape 10%)”. Aceste date sunt în concordanță cu cele ale Federației Spaniole a Băuturilor Spirtoase, care grupează producătorii și distribuitorii acestor băuturi, și care afirmă că în 2023 consumul a scăzut cu 5,9%, până la 187 de milioane de litri.

Analizând datele furnizate de Ministerul Agriculturii, Pescuitului și Alimentației, se ajunge la concluzii similare. În 2023, consumul casnic de băuturi s-a redus cu 0,7%. Singura băutură ale cărei vânzări au crescut a fost apa îmbuteliată, în timp ce vinul a scăzut cu 4,5%, berea cu 3,9% și băuturile spirtoase cu 3,3%. Diferența față de datele anterioare poate proveni din faptul că acestea se referă la consumul gospodăriilor, atât acasă, cât și în afara casei, și nu contabilizează consumul turistic. Aceste scăderi sunt mai mari în termeni pe cap de locuitor, deoarece au avut loc într-un an în care populația a crescut cu 650.000 de locuitori, depășind 48 de milioane.

Ministerul Sănătății realizează, de asemenea, un studiu ale cărui rezultate sunt foarte concludente și clarificatoare. Din analiza apelor reziduale, efectuată în scopuri epidemiologice, se concluzionează că în 2021 consumul de etanol a fost de 8,8 litri pe zi la mia de locuitori, față de 10 litri cu trei ani înainte.

Aceste date privind scăderea consumului, încurajatoare din punct de vedere sanitar și social, dar îngrijorătoare pentru industria băuturilor alcoolice, ar putea fi considerate o tendință dacă se iau în considerare datele din Ancheta privind Alcoolul și Drogurile în Spania din 2023, promovată de Observatorul Spaniol al Drogurilor și Dependențelor (OEDA), în cadrul Planului Național Antidrog.

Rezultatele generale rămân alarmante, cu un consum generalizat de alcool, care începe la vârsta de 16 ani. Dar cea mai promițătoare informație este că frecvența consumului acestor băuturi în rândul adolescenților scade din 2012, la fel ca și consumul compulsiv. Ancheta arată că 28,6% dintre băieții cu vârste între 14 și 16 ani (cu 0,8 puncte procentuale mai mult decât fetele) s-au îmbătat în ultima lună. Este o cifră îngrijorătoare, dar acum 15 ani, în 2008, 44,7% dintre băieți și 38,3% dintre fete admiteau că au consumat necontrolat până la beție. Prin urmare, acest comportament s-a redus cu 16 puncte procentuale la băieți și cu puțin peste 10 la fete.

Presiunile OMS

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut în februarie Europei să impună etichete pe băuturile alcoolice care să avertizeze asupra riscului de cancer. OMS dorește implementarea unor avertismente clare, așa cum s-a făcut acum decenii cu tutunul, avertizând direct că „fumatul ucide”. Irlanda a anunțat deja că va implementa măsura în mai; va fi prima țară din UE. În ianuarie, directorul general al serviciilor de sănătate din Statele Unite a emis un avertisment similar, provocând o scădere bruscă a acțiunilor companiilor de băuturi spirtoase. Totuși, venirea lui Donald Trump la președinție, care a retras țara din OMS imediat după preluarea mandatului, nu prefigurează un activism antialcool din partea Administrației.

Pare clar că scăderea consumului este legată de o mai mare conștientizare a impactului alcoolului asupra sănătății și de schimbarea obiceiurilor de viață în rândul tinerilor, așa cum se poate observa în ritmul accelerat al deschiderii sălilor de sport. La aceasta se adaugă popularitatea crescândă a medicamentelor pentru slăbit, precum Ozempic și Wegovy, care ajută și la reducerea consumului de tutun și alcool, conform studiilor realizate de Universitatea din Carolina de Nord, Chapel Hill (SUA), care tratează pacienți cu diabet și obezitate.

„În cei 20 de ani de când acopăr sectorul băuturilor, gradul de scepticism al investitorilor în privința alcoolului nu a fost niciodată atât de evident”, subliniază Ed Mundy, analist la Jefferies, într-un raport intitulat: Este alcoolul următorul tutun?, citat de Financial Times. Acest ziar amintește că Diageo, multinaționala britanică ce deține mărci precum Tanqueray, Guinness sau J&B, a renunțat acum o lună la obiectivul său de creștere a vânzărilor, atribuind acest lucru tarifelor impuse de Trump și slăbiciunii cererii consumatorilor. Pentru Debra Crew, CEO al Diageo, moderația este cel mai mare factor perturbator, în timp ce băuturile cu conținut scăzut de alcool sau fără alcool reprezentau una dintre cele mai mari oportunități.

Dacă lobby-ul industriei tutunului a fost foarte puternic și a reușit să întârzie restricțiile cu decenii, capacitatea de presiune a industriei alcoolului nu este mai mică, în special cea a vinului. În prezent, pare inimaginabil ca Uniunea Europeană să ia măsuri semnificative care să afecteze o industrie cu un impact atât de mare în țări centrale precum Franța, Italia și Spania. Este ușor de presupus că băuturile cu peste 15 grade alcool vor fi prima țintă a restricțiilor. Berea și vinul se încadrează sub această limită, dar poate că își vor pierde imunitatea. Timpul va spune dacă acest sector se confruntă cu o furtună perfectă care îl poate duce într-o situație similară cu cea trăită de industria tutunului.

Autor: Victor Popescu — Victor este specializat în știri economice din Spania, el are abilitatea de a explica concepte economice complexe într-un limbaj simplu.

Articol original de Aurelio Medel Vicente, jurnalist și Doctor în Științe ale Informației.