
În câteva cuvinte
Articolul analizează cum anumite cuvinte compuse sau neologisme (precum «metavers», «VioGén», «robotaxi», «manosfera») pot induce în eroare din cauza componentelor lor, care activează sensuri neintenționate («vers», «furt», «mână») sau asocieri nedorite (termeni medicali), influențând negativ percepția și înțelegerea fenomenelor pe care le descriu. Se sugerează alternative lingvistice mai clare.
Descifrăm semnificația multor cuvinte pentru că știm să privim în interiorul lor. Prima dată când cineva s-a întâlnit cu termenul «cantautor» va fi înțeles că se referă la cineva care își interpretează propriile creații. Dacă auzim «flotel», ne imaginăm un hotel plutitor, poate ancorat în golf; iar în «amigovio» [termen spaniol pentru prieten cu beneficii] vom deduce că cineva se mișcă cu plăcere în acea frontieră difuză.
Dar uneori cuvintele compuse ne oferă indicii false. Se întâmplă în «metavers», unde înțelegem intuitiv «dincolo de vers» și nu, contrar intenției, «dincolo de univers». Și chiar dacă știm această intenție, continuăm să vedem versuri în acel termen de fiecare dată când îl întâlnim, vrând-nevrând.
Același lucru se întâmplă cu VioGén, acronimul observatorului spaniol care coordonează lupta și protecția împotriva violenței de gen. Oricât s-ar dori să se relaționeze «vio» cu violența și «gen» cu genul, procesul cognitiv care produce acest termen ne duce la vocabularul medical, sub influența celui de-al doilea element, așa cum se întâmplă, de exemplu, în «oncogen»: gene a căror activare poate declanșa un proces canceros. În plus, VioGén sună pentru urechea vorbitorului de spaniolă la fel ca Biogen, o companie multinațională dedicată biotehnologiei.
Toate acestea se întâmplă și cu alți doi termeni care asaltează presa: «manosfera» și «robotaxi».
În primul, nu avem de ales decât să vedem cuvântul «mano» (mână); iar în al doilea, cuvântul «robo» (furt). Sunt semnificații care se activează involuntar în mintea oricărui vorbitor de spaniolă și care contaminează din acel moment percepția psihologică și poate judecata la care induce cuvântul. În același mod, sintagma «un marmolista lento» (un marmurar lent) activează sub pragul percepției cuvântul «talento» (talent) (Gerry T. M. Altmann, La ascensión de Babel. Una incursión en el lenguaje, la mente y el entendimiento. Ariel, 1999; pag. 83). Și acest lucru ne oferă o percepție pozitivă asupra marmurarului.
«Robotaxi» se dorește a fi un taxi robot, un vehicul care transportă pasageri fără ca cineva să îl conducă. Dar elementul «robo» (furt) sare imediat în ochi și activează percepția negativă, mai ales dacă receptorul mesajului a suferit anterior vreo nedreptate într-un taxi condus de o ființă umană.
La rândul său, termenul «manosfera» (compus precum «blogosfera» și «fachosfera» - sfera fasciștilor) desemnează comunitățile cibernetice cu tendințe misogine și antifeministe. Se formează din cuvântul englezesc man (bărbat), iar în acea limbă se favorizează intuiția semnificației: manosphere: lumea bărbaților (numită așa în 2009, când încă nu trecuse de la masculinitate la machism). Cu toate acestea, la ajungerea acestui termen în spaniolă, se evidențiază elementul «mano» (mână), pe care nu putem să nu-l percepem. Nu te gândi la un elefant (George Lakoff, 2006) și «nu vedea acolo cuvântul mână» produc același efect. Cum să nu te gândești la un elefant sau la o mână dacă nu există nicio modalitate de a scăpa de aceste concepte odată ce creierul le-a procesat?
Alternative precum «metaunivers» (pentru «metavers»), «ProteFem» (și nu «VioGén»), «taxibot» (în loc de «robotaxi») și «machosfera» sau «cafreesfera» (în loc de «manosfera») ar ajuta la procesarea mai bună a ceea ce se încearcă să se transmită. Pentru că «metavers» dă o falsă notă poetică la ceea ce reprezintă; «VioGén» face rece ceea ce ar trebui să fie primitor; «robotaxi» generează neîncredere în prețul care va fi perceput; iar «manosfera» diminuează gravitatea termenului fără a condamna fenomenul condamnabil pe care îl numește.