În câteva cuvinte
Acordul SUA-Ucraina privind exploatarea resurselor minerale poate reprezenta o schimbare în politica externă a SUA față de Ucraina și Rusia, semnalând un angajament pentru o Ucraină liberă și suverană. Totuși, detaliile acordului și atitudinea viitoare a lui Trump rămân incerte.
Schimbare mică în politica SUA față de Ucraina
Casa Albă imprevizibilă a lui Donald Trump a imprimat miercuri o mică schimbare în politica sa față de Ucraina, așa cum se poate deduce din cuvintele lui Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, după semnarea cu vicepreședinta Ucrainei, Iulia Sviridenko, a acordului privind exploatarea comună a resurselor naturale ucrainene. Potrivit lui Bessent, acum este vorba despre «a da semnale clare ale angajamentului Administrației Trump pentru a obține o Ucraină liberă, suverană și prosperă». Este prima ocazie în care un membru al guvernului trumpist ia o anumită distanță față de Putin, deși nu menționează nimic despre integritatea teritorială a țării invadate sau despre frontierele recunoscute la nivel internațional.
În vizita sa nefastă din februarie la Casa Albă, Zelenski a refuzat să semneze contractul pentru exploatarea pământurilor rare cu care Trump intenționa să-și atribuie o compensație pentru ajutorul american în timpul războiului. La două luni după ceremonia de umilire din Biroul Oval, ceva s-a schimbat. Începând cu denumirea acordului ca fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Nu încetează, totuși, să fie o tranzacție la care este obligată o țară invadată. Cu toate acestea, noul pact nu intenționează să compenseze SUA pentru ajutorul său, ci îi oferă exclusivitatea exploatării comune și egale cu Ucraina a anumitor resurse minerale, pe lângă centrala nucleară Zaporijia. Ambele părți vor avea aceleași drepturi de vot, iar Ucraina va menține controlul asupra rezervelor și infrastructurii sale.
Fondul va fi constituit din investiții noi, nu prin îndatorare, și nu va fi incompatibil cu viitoarea aderare a țării la UE. În plus, nimeni care a finanțat mașina de război a Kremlinului nu va putea beneficia de reconstrucție. Nu este deloc garanția de securitate pe care o cerea inițial Zelenski pentru a descuraja Rusia după încetarea focului, dar evită ca Washingtonul să se dezică de războiul din Ucraina, așa cum amenințaseră cu să facă vicepreședintele J.D. Vance și secretarul de stat, Marco Rubio. Rămâne astfel deschis un eventual sprijin american în arme, logistică și informații pentru forțele de pace pe care le pot organiza țările europene.
Merită remarcat rolul lui Bessent, devenit forța moderatoare a președinției haotice a lui Trump. Semnat acordul asupra mineralelor, și după aderarea lui Zelenski la încetarea focului necondiționată de 30 de zile — pe care Rusia insistă să o respingă —, necunoscuta acum este, pe lângă atitudinea lui Putin, cea a președintelui republican eratic, care nu s-a abătut de la culpabilizarea mincinoasă a Kievului ca fiind cauza războiului, de la veto-ul asupra intrării sale în NATO și, mai ales, de la disponibilitatea sa de a-i oferi lui Putin tot ce cere pentru ca armele să tacă odată pentru totdeauna.
