Lumea afacerilor așteaptă lista definitivă a tarifelor pe care Guvernul Statelor Unite le va impune produselor care ajung pe teritoriul său. Printre sectoarele care își țin respirația se numără și cel al bunurilor de larg consum. Companii din domeniul alimentar, textil sau de îngrijire personală observă cum principala piață mondială optează pentru o politică comercială protecționistă cu potențiale consecințe asupra inflației, consumului și propriei performanțe financiare. De asemenea, și pentru companiile stabilite acolo.

Noua politică internațională promovată de Donald Trump s-a transformat într-un «scapă cine poate». Miercuri expiră prelungirea acordată de președintele Statelor Unite pentru impunerea tarifelor vamale, iar Mexicul, care trimite 80% din exporturile sale către vecinul din nord, își joacă din nou totul pentru a convinge liderul american să obțină un «tratament preferențial».

Nu cu mult timp în urmă, liberalismul economic era una dintre cele mai solide baze intelectuale ale dreptei în Occident. Aşa a fost până la apariţia a ceea ce se numeşte iliberalism, un tip de capitalism sălbatic şi de prietenii oligarhice care reneagă nobilul ideal al lui Adam Smith sau John Locke. Noua dreaptă naţionalistă urmăreşte statul minimal şi impozite scăzute pentru bogaţi, dar demonizează comerţul liber.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl ascultă pe comisarul pentru Comerț, Maros Sefcovic, în Parlamentul European de la Strasbourg. RONALD WITTEK (EFE)

Situația economică dificilă din Marea Britanie

Chiar dacă era anticipată, situația nu este mai puțin dureroasă. Creșterea generalizată a costului vieții pentru britanici începând cu 1 aprilie — „aprilie teribil”, așa cum a fost numit de presă — pune sub presiune guvernul laburist al lui Keir Starmer, care nu a reușit până acum să transmită opiniei publice „securitatea economică” promisă în timpul opoziției.

După săptămâni de volatilitate enormă pe piețe și incertitudine crescândă în rândul investitorilor, Administrația Donald Trump intenționează să anunțe miercuri planul său de revoluționare a economiei americane. Un plan care, previzibil, va presupune o creștere semnificativă a poverii tarifare globale, dar care, cel puțin, poate aduce o oarecare claritate politicii comerciale a administrației americane pentru a ajuta la planificarea și previziunea companiilor.

Spre deosebire de bunurile tangibile fabricate de companiile globale, care sunt supuse taxelor vamale în comerțul internațional, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) de înaltă tehnologie care utilizează tehnici de fabricație aditivă sau imprimare 3D își partajează fișierele digitale și software-ul pentru a-și fabrica produsele, la un cost marginal aproape zero, cu distribuitori locali din întreaga lume. Aceștia pot imprima produsele respective și le pot livra consumatorilor fără a plăti taxe vamale.

Corupția în țările sărace se numește „mordida” (&șpagă;), iar în cele bogate, „taxă vamală”. În aceste zile vorbim mult despre potențialul distructiv pentru economie al taxelor vamale pe care Trump le anunță aproape zilnic. Dar trecem cu vederea cea mai mare perversitate a lor: formalizează favorizarea prietenilor.

Cel care impune arbitrar taxele vamale (în acest caz, Trump) devine un Rege Midas care transformă unele sectoare economice în aur. Iar pe altele, în cărbune.

Pieţele bursiere încep săptămâna tensionat din cauza războiului tarifar. Republicanul afirmă că tarifele americane vor acoperi practic toate ţările, în timp ce Uniunea Europeană este pregătită să răspundă, iar temerile privind impactul asupra economiei americane cresc.

Repsol se confruntă cu o zi dificilă pe Bursă după ce duminică s-a aflat că Administrația președintelui american, Donald Trump, a revocat permisele și scutirile acordate mai multor companii petroliere, inclusiv companiei spaniole Repsol, pentru a exporta țiței din Venezuela. Acesta este un nou pas în strategia de a pune presiune asupra regimului lui Nicolás Maduro.