Faptul că coasta de nord a Gran Canaria este cea mai expusă furiei necontenite a oceanului, alături de cartierele rurale cu arhitectură puțin inspirată, au făcut ca acest sector al «Atlanticului sonor», cum l-ar numi poetul Tomás Morales din Moya, să fie o regiune relativ puțin vizitată a insulei canariene.
De la a mânca pește și fructe de mare în fața plajei la Kiosko de Boricua, la excursii prin locuri naturale precum Laguna del Condado, trecând prin propuneri culturale, precum o vizită la casa de plena Tito Matos. Și, pentru iubitorii de dans, insula caraibiană oferă Ruta Salsei, care străbate cartierele care i-au inspirat pe salseros locali și cluburi de noapte unde să te bucuri de muzică.
Este un fapt că în Caraibe necazurile sunt gestionate dansând, cântând, agățându-se de umor cu un râs care combină plânsul, neputința, frustrarea, ușurarea și râsul. De asemenea, de ce să negăm, de câteva decenii, perreo-ul (un stil de dans) s-a dovedit util.
Astăzi, în Puerto Rico, se trăiește un fenomen cultural care, deși are importanță internațională, fiind vorba de albumul numărul unu pe platformele de distribuție muzicală, este experimentat pe insula care îl prezintă într-un mod visceral.