Civilii care trăiesc în tabere de refugiați dintr-una dintre țările cu cea mai mare insecuritate alimentară din lume se confruntă acum cu suspendarea activității Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
«Mă numesc Mustapha Fumba, sunt liberian și, ca toți liberienii, cred că pot face lucrurile prin propriile mele mijloace. Știu că într-un fel sau altul voi putea să-mi vindec fiul». Așa se prezintă bărbatul, cu ochii luminați de mândrie și un ton prudent încrezător. El și soția sa Ruth se află la spitalul J. F. Kennedy din Monrovia, capitala Liberiei, din 11 martie, ziua în care și-au adus de urgență unicul fiu, în vârstă de doi ani.
La începutul lunii martie, Donald Trump s-a referit la Lesotho ca la un loc «de care nimeni nu a auzit vreodată». O lună mai târziu, această mică țară din sudul Africii este pe buzele tuturor deoarece a fost penalizată cu tarife vamale de 50% la exporturile sale către Statele Unite. Cea mai mare taxă anunțată de Washington pentru un stat minuscul, în care trăiesc 2,3 milioane de persoane și al cărui PIB abia depășește 2 miliarde de dolari (1,818 miliarde de euro) pe an.
Pe 26 februarie, Guvernul Statelor Unite a trimis aproximativ 5.200 de scrisori de încetare a activității către programe din întreaga lume finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și alte 4.100 către programe finanțate de Departamentul de Stat și Planul de Urgență al Președintelui pentru Combaterea SIDA (PEPFAR). Aceste programe au fost instruite să își închidă operațiunile imediat și permanent.
Obiectivul este ca SIDA să nu mai fie o problemă de sănătate publică până în 2030, însă realitatea amenință să ia o direcție opusă.
Conflictul din Sudan a provocat strămutarea a 12,9 milioane de persoane. Dintre aceștia, peste un milion au fugit în Sudanul de Sud, unde puținul ajutor care ajunge este în pericol după suspendarea finanțării USAID.
Èlia Borràs
Diego Menjíbar
Comitatul Renk (Sudanul de Sud) - 23 mar 2025 - 05:30CET
Aceasta este principala concluzie a unui studiu publicat joi în revista The Lancet Global Health, care analizează impactul pe parcursul a trei decenii al acestor instrumente economice adoptate împotriva a 67 de țări cu venituri mici și medii ca răspuns la lovituri de stat, conflicte armate sau încălcări ale drepturilor omului.