Obiectivul este ca SIDA să nu mai fie o problemă de sănătate publică până în 2030, însă realitatea amenință să ia o direcție opusă. Lumea ar putea înregistra între 770.000 și 2,9 milioane de decese legate de HIV și până la 10,8 milioane de noi infecții în următorii cinci ani, în special în Africa Subsahariană, dacă se confirmă tăierile de finanțare planificate de cele cinci mari țări donatoare (Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Germania și Țările de Jos), conform unei analize publicate joi în revista științifică The Lancet.

„Impactul poate fi deosebit de puternic în Africa Subsahariană, unde eforturi importante de prevenire, precum distribuirea prezervativelor și profilaxia pre-expunere (PrEP, un medicament administrat persoanelor cu risc de a contracta HIV), riscă să fie întrerupte”, a explicat unul dintre autorii studiului, Rowan Martin-Hughes, de la Institutul Burnet din Australia. La aceasta se adaugă suspendarea testelor de diagnostic, „ceea ce ar putea crește numărul de noi infecții în domeniile unde s-au înregistrat cele mai mari progrese, cum ar fi transmiterea materno-fetală și decesele pediatrice cauzate de HIV”.

Din 2015, donatorii internaționali au contribuit cu aproximativ 40% din totalul fondurilor dedicate luptei împotriva răspândirii HIV în țările cu venituri mici și medii. Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Germania și Țările de Jos au contribuit împreună cu peste 90% din această finanțare internațională, dar reducerile anunțate prevăd o scădere de 24% a fondurilor dedicate luptei împotriva SIDA până în 2026, potrivit The Lancet.

Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Germania și Țările de Jos contribuiau cu peste 90% din finanțarea internațională, dar reducerile anunțate prevăd o scădere de 24% a fondurilor dedicate luptei împotriva SIDA până în 2026.

Imediat după preluarea mandatului la Casa Albă, Donald Trump a decis să înghețe timp de 90 de zile fondurile pentru ajutorul pentru dezvoltare și să reevalueze pertinența acestora. Statele Unite erau responsabile pentru peste 40% din ajutorul umanitar global. În prezent, conform secretarului de stat Marco Rubio, 83% dintre programele coordonate de USAID, marea agenție americană de cooperare internațională, au fost anulate. Decizia are multiple și neașteptate fațete și a afectat, de asemenea, Planul de Urgență al Președintelui Statelor Unite pentru Combaterea SIDA (PEPFAR), care din 2003 previne și oferă tratamente pentru HIV și a salvat milioane de vieți. Un total de 26 de milioane, conform propriei entități.

„Istoric, Statele Unite au fost țara care a contribuit cel mai mult la eforturile globale de tratare și prevenire a HIV, dar reducerile actuale ale PEPFAR și ale programelor sprijinite de USAID au întrerupt deja accesul la serviciile esențiale pentru HIV, inclusiv terapia antiretrovirală și prevenirea. Dacă alte țări donatoare reduc finanțarea, decenii de progres ar putea fi anulate”, avertizează Debra ten Brink, de la Institutul Burnet, coautoare a raportului.

Haosul

Deși PEPFAR a beneficiat ulterior de o scutire, care include tratamentele HIV, dar nu și prevenirea, în ultimele săptămâni, ONUSIDA a alertat că în zeci de țări reducerile au afectat deja, de exemplu, testele de depistare pentru persoanele cu risc ridicat de infecție și tratamentele.

„Întreruperea PEPFAR a semănat haos, deoarece peste noapte milioane de oameni au rămas fără tratament. Scenariul care viza controlul a 90% din transmiteri și decese până în 2030 se poate transforma într-un scenariu de coșmar în multe țări, unde femeile, adolescenții și nou-născuții vor fi grupurile cele mai afectate”, avertizează Pepe Alcamí, cercetător la IDIBAPS și director științific al Unității HIV de la Spitalul Clínic din Barcelona, în declarații preluate de Science Media Centre (SMC) Spania.

Pe lângă unele țări din Africa, vor fi afectate în mod special de aceste reduceri și grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele care își injectează droguri, lucrătorii sexuali, bărbații care întrețin relații sexuale cu alți bărbați, femeile însărcinate și copiii, afirmă autorii cercetării.

Studiul din The Lancet a fost realizat de experți de la Institutul Burnet din Melbourne și de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Pentru a elabora concluziile, au folosit un model matematic pentru 26 de țări, care a fost apoi extrapolat la toate statele cu venituri mici și medii pentru a estima efectele reducerilor anticipate. Articolul ia în considerare cinci scenarii, variind de la menținerea situației actuale până la dispariția programului PEPFAR fără nicio măsură de atenuare a impactului, în țări deosebit de dependente de acesta, cum ar fi Mozambic, Uganda sau Africa de Sud. Dacă status quo-ul se menține, până în 2030 ar exista 1,8 milioane de noi infecții și 720.000 de decese, dar dacă PEPFAR dispare, experții prevăd că în cele 26 de țări analizate se va înregistra un exces de până la 5,3 milioane de transmiteri și 1,38 milioane de decese peste ceea ce s-ar întâmpla dacă s-ar menține situația actuală. O presupunere care, extrapolată la toate țările cu resurse reduse, ar duce la 10,75 milioane de noi infecții și 2,93 milioane de decese.

„Există o nevoie urgentă de strategii de finanțare inovatoare, conduse de țări, și de integrare a serviciilor HIV în sisteme de sănătate mai largi. Totuși, acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte. Este necesară o planificare strategică pe termen lung pentru ca țările să treacă de la programe finanțate cu sprijin internațional la programe finanțate din fonduri naționale”, subliniază autorul studiului, Nick Scott, de la Institutul Burnet (Australia).

Răul este făcut

În 2023 (ultimele cifre disponibile), s-au înregistrat 1,3 milioane de noi infecții și 630.000 de decese legate de SIDA la nivel mondial, conform ultimului raport ONUSIDA. Până în 2030, ONUSIDA aspiră ca 95% dintre persoanele cu HIV să fie diagnosticate, sub tratament și cu încărcătură virală nedetectabilă și, prin urmare, netransmisibilă. Dar în acest moment, entitatea este mai pesimistă decât The Lancet când privește spre viitor și a estimat recent că peste șase milioane de persoane ar putea muri de SIDA în următorii patru ani dacă guvernul Statelor Unite retrage aceste fonduri pentru programele de tratament și prevenire. Potrivit entității, peste 20 de milioane de persoane, adică două treimi din toți seropozitivii care accesează un tratament pentru HIV în lume, primeau ajutor de la PEPFAR.

„Scenariul care viza controlul a 90% din transmiteri și decese până în 2030 se poate transforma într-un scenariu de coșmar în multe țări, unde femeile, adolescenții și nou-născuții vor fi grupurile cele mai afectate”

- Pepe Alcamí, cercetător la Spitalul Clínic din Barcelona

Cifrele vorbesc de la sine: potrivit The Lancet, între 2010 și 2023, multe țări au înregistrat o scădere medie anuală de 10% a deceselor legate de HIV și de 8,3% a noilor infecții. „Dacă această tendință s-ar menține, multe țări ar fi pe cale să îndeplinească obiectivele globale de eliminare a HIV/SIDA ca amenințare la adresa sănătății publice în jurul anului 2036″, subliniază publicația științifică.

Dar The Lancet subliniază că, chiar dacă reducerile dispar după 12-24 de luni și se revine la situația anterioară, numărul noilor infecții cu HIV s-ar putea stabiliza la niveluri similare celor observate în 2020, ceea ce, potrivit autorilor, reprezintă totuși un regres care ar putea necesita între 20 și 30 de ani suplimentari de investiții pentru a elimina SIDA ca amenințare la adresa sănătății publice.

„Răul este deja făcut și în cele mai pesimiste scenarii ne-am întoarce la situația din 2004, pierzând două decenii de îmbunătățire în controlul epidemiei”, rezumă Alcamí, de la Spitalul Clínic din Barcelona.