În câteva cuvinte
Aproximativ 5.000 de medici din Spania au protestat la Madrid împotriva unui proiect de statut propus de Ministerul Sănătății. Revendicările principale includ condiții de muncă decente, reducerea orelor de gardă și plata corectă a acestora, un statut specific profesiei medicale diferit de al altor categorii sanitare și renunțarea la regulile de exclusivitate considerate restrictive. Medicii avertizează că suprasolicitarea afectează calitatea îngrijirii pacienților, în timp ce ministerul dorește un statut unitar pentru tot personalul sanitar.
Aproximativ 5.000 de medici din întreaga Spanie s-au manifestat sâmbătă la Madrid, conform datelor Delegației Guvernului, împotriva proiectului de Statut Cadru al personalului statutar din Sistemul Național de Sănătate elaborat de Ministerul Sănătății. Atât colegiile și sindicatele lor profesionale, cât și studenții la medicină, resping unul dintre obiectivele propuse de ministrul Mónica García: actualizarea condițiilor de muncă ale personalului sanitar într-un nou document, cel anterior având peste 20 de ani vechime. Cu toate acestea, un val de halate albe s-a oprit în fața ministerului său strigând: «Nu e vocație, e exploatare».
La protest, unde s-a auzit și «Mónica García, nu ai empatie», convocat de Confederația Statală a Sindicatelor Medicale (CESM) și Sindicatul Medical Andaluz (SMA) — inițial programat pentru 22 martie, dar amânat din cauza ploilor —, președintele CESM, Miguel Lázaro, și-a exprimat motivul ieșirii în stradă: «Suntem aici pentru a transmite un mesaj ministrului, vrem să negociem cu ea. Am făcut o convocare la grevă și asta o obligă să negocieze cu noi. Nu ne-a sunat». În plus, a cerut un statut cadru specific pentru profesia medicală care să rezolve ceea ce el consideră principala problemă actuală: lipsa medicilor. «Să facem unul care să servească la atragerea și fidelizarea medicilor», a exprimat el.
Cu o pancartă de cel puțin doi metri, pictată manual, cu desene și revendicări precum reducerea programului de lucru, Cristina Soto Sarrión (49 de ani), șefa serviciului de radiologie al spitalului Arnau de Vilanova din Valencia, a mărșăluit alături de ceilalți colegi de la Plaza de las Cortes (unde a început manifestația la ora 12:00) până la Ministerul Sănătății.
Medicii rezidenți (MIR) au ieșit și ei în stradă sâmbătă pentru a protesta împotriva proiectului de statut cadru pregătit de Ministerul Sănătății.
Ea reclamă ca orele de gardă să fie reduse, plătite ca ore suplimentare și luate în calcul la pensie. «Lucrez de două decenii, făcând cinci gărzi pe lună. Asta înseamnă că anual realizez peste 2.600 de ore, când restul fac 1.589. Dar acestea nu ni se iau în calcul, ni se contorizează doar cele 1.589», a indicat ea. Nu vrea să facă «gărzi de 24 de ore pentru că sunt un stres». Spune că nu doarme și nu își poate concilia viața de familie.
Alături de Soto au venit medicii MIR de la același spital, tineri între 24 și 26 de ani care parcurg etapa formativă a rezidențiatului. Au plecat din Valencia sau Murcia la ora 6:00 dimineața cu intenția de a ajunge la Madrid la timp pentru a manifesta. Ernesto de Julián (26 de ani) este unul dintre ei: «Avem nevoie de condiții mai bune ca medici pentru a ne putea împăca viața profesională cu cea personală. Gărzile noastre nu contribuie la pensie și eu vreau să am un viitor cu copiii și familia mea, nu doar să fiu medic, profesie pe care am ales-o pentru că îmi place, nu din sclavie».
De Julián a explicat că «gărzile maraton» nu afectează doar medicii, ci și pacienții. «Începem într-o zi la 8:00 și terminăm la aceeași oră a doua zi. După 20 de ore lucrate, nu putem oferi aceeași asistență ca după patru», a exprimat el, asigurând că pacientul care ajunge la 3:00 dimineața primește o îngrijire mai proastă decât cel care ajunge la 9:00, când tura tocmai a început.
Gărzile și programul prelungit au fost printre cele mai discutate puncte în dimineața de sâmbătă, scandări și pancarte reclamând același lucru: «Gardă muncită, gardă cotizată». Aceste ore pe care le revendică medicii pot ajunge la un maxim de 24 de ore fiecare, iar programul săptămânal de lucru poate fi de 48 de ore (cu gărzi incluse), cel mult.
«Lucrez de 24 de ore, te anesteziez?», scria pe o pancartă. Medicii cer să lucreze 35 de ore, de luni până vineri, iar gărzile să fie voluntare, plătite ca ore suplimentare și luate în calcul la pensie. Ministerul Sănătății propune reducerea gărzilor la 17 ore, susține maximul de 48 de ore săptămânal și respinge caracterul opțional al gărzilor.
Criticile sectorului medical la adresa noului proiect sunt multiple, incluzând și clasificarea profesională adecvată, o remunerație corespunzătoare și opoziția față de propunerea de a interzice șefilor de serviciu din sistemul public să lucreze și în cel privat, printre altele. Ei cer un statut propriu, diferit de cel al altor profesioniști sanitari, cum ar fi asistenții medicali sau tehnicienii auxiliari. Consideră că specificul muncii lor, responsabilitățile pe care le au și anii de studiu acumulați sunt foarte diferite.
Miguel Lázaro, care este și președintele sindicatului medical din Insulele Baleare, a explicat că medicii au «o singularitate bazată pe formarea continuă, curba de învățare, înalta calificare și responsabilitatea maximă, dar condiții de muncă penibile». De aceea, a cerut reclasificarea profesională: «Vrem un grup A1 plus, așa cum prevăd statutele judecătorilor și procurorilor, asta ar implica o legătură retributivă. Nu suntem egali cu celelalte categorii la nivel de muncă».
Pe de altă parte, documentul Ministerului Sănătății urmărește să împiedice șefii de serviciu din sistemul public să poată lucra și în clinicile private, deoarece implică un conflict de interese, potrivit ministerului. Cu toate acestea, asociațiile medicale indică exact contrariul, că restricția va împiedica profesioniștii cei mai prestigioși să lucreze pentru sănătatea publică, deoarece mulți vor prioritiza lucrul în privat dacă au o singură opțiune.
În plus, proiectul prevede ca, odată terminată formarea MIR, profesioniștii să aibă exclusivitate în sistemul public de sănătate timp de cinci ani. Ceva ce Consiliul Statal al Studenților la Medicină (CEEM) a respins total. Clara Giraldez (21 de ani), care a venit din Sevilla la manifestație împreună cu alți 20 de colegi din anul patru la Medicină, respinge complet acest lucru. A explicat că «în sistemul public, de obicei, nu se câștigă suficienți bani». Consideră că este necesar să se completeze salariul în privat.
Finalul manifestației a avut loc în fața Ministerului Sănătății, unde medicii au cântat «Mónica pleacă acum, Mónica pleacă acum». Purtătorii de cuvânt ai CESM au citit un manifest în care au avertizat că acest statut cadru a fost «picătura care a umplut paharul», o înrăutățire progresivă a condițiilor de muncă pentru medici. Ministerul Sănătății respinge un document specific pentru ei. «Noul statut va fi al tuturor profesioniștilor, nimeni nu este mai presus decât altcineva», a declarat ministrul García în timpul unei conferințe de presă săptămâna aceasta.
