Numărul plângerilor pentru islamofobie în Catalonia s-a triplat în ultimii trei ani. Datele colectate de Mossos d'Esquadra arată o creștere semnificativă. Dacă în 2022 au fost înregistrate 22 de cazuri, în 2024 numărul acestora a ajuns la 72.

Reprezentanții Mossos explică această creștere prin sensibilizarea și implicarea crescută a cetățenilor. Poliția subliniază, de asemenea, pericolul discursurilor de ură în mediul online, unde acționează recidiviști cu un impact distructiv asupra societății.

Din 2022, Mossos d'Esquadra a început să țină o statistică separată a crimelor motivate de islamofobie, distinctă de cele rasiste și xenofobe. Majoritatea cazurilor implică atacuri la adresa demnității persoanelor (33%), amenințări (26%) și leziuni ușoare (10%). De asemenea, au fost înregistrate cazuri de expresii discriminatorii, daune materiale, abuzuri, constrângere, crime împotriva libertății de conștiință și religie, tratament degradant și jafuri cu violență. În două cazuri, au fost înregistrate tentative de omucidere comise de persoane cu probleme de sănătate mintală, fără răni grave pentru victime.

Poliția observă o tendință de stabilizare la începutul anului 2025. Mossos subliniază că în Catalonia nu există grupuri organizate care să incite la violență și monitorizează atent situația pentru a preveni escaladarea discursurilor de ură. În ultimii trei ani nu au fost raportate atacuri asupra lăcașurilor de cult.

Deși doar două crime au fost comise în mediul virtual, poliția atrage atenția asupra rolului rețelelor sociale în răspândirea urii. Se remarcă faptul că orice utilizator poate influența, creând profiluri anonime și distribuind știri false. Poliția se confruntă, de asemenea, cu situații în care utilizatorii, ale căror conturi sunt blocate, creează noi profiluri și continuă să răspândească discursuri de ură, inclusiv prin microfinanțare pentru a plăti amenzi sau a obține profit.

Mossos subliniază că închiderea profilurilor pe rețelele sociale este de competența procuraturii și a instanțelor judecătorești. De asemenea, ei notează că plângerile altor utilizatori au adesea un impact mai mare decât deciziile judecătorești. În cazurile în care poliția contactează companiile care dețin rețelele sociale, răspunsurile se rezumă adesea la solicitarea unei comisii rogatorii internaționale.