Cancerul pancreatic adesea construiește un fel de zid în jurul său. Un strat dens și fibros, plin de celule și substanțe în serviciul său, care îl ajută să se izoleze și să se ascundă de sistemul imunitar pentru a continua să crească neîncetat. Așa supraviețuiește. Acest microambient, numit stromă, reprezintă, de fapt, cea mai mare parte a tumorii și este responsabil, printre alți factori, de agresivitatea extremă a acestei boli: supraviețuirea la cinci ani de la un diagnostic de cancer pancreatic abia depășește 10%.

În 2011, doi cercetători din Missouri au făcut o nebunie: au pus pickup-uri de chitară [care amplifică sunetul] pe o plantă și au demonstrat că poate auzi.

Un comportament fascinant al vieții animale: migrația somonului

Unul dintre cele mai fascinante comportamente ale vieții animale: după ani petrecuți în mare, somonii adulți se întorc în râul în care s-au născut pentru a se împerechea, depune icre și muri. Dar mai întâi au trebuit să facă drumul invers, din râuri spre mări. O călătorie a tinereții în care puii, numiți smolți, suferă o transformare enormă pentru a se adapta la mediul salin.

Descoperirea revoluționară a unui cercetător spaniol

Un cercetător spaniol, Santiago Ramón y Cajal, a revoluționat știința demonstrând că creierul este compus din neuroni individuali.

Dacă arată ca o rață, înoată ca o rață și face ca o rață...

S-ar putea să nu fie o rață, ci un alt animal modificat genetic pentru a semăna cu o rață.

Luni am făcut cunoștință cu Romulus și Remus...

Prezentați publicului ca «primii doi lupi gigantici din ultimii 10.000 de ani».

Puternica companie de biotehnologie Colossal, care acum o lună a prezentat niște șoareci lânoși cu genetică de mamut, asigura în antetul e-mailului său pentru presă: «Primele animale readuse la viață sunt deja aici».

Anonimatul donării de gameți este periodic obiectul controverselor. Acum, această dezbatere a fost reaprinsă de publicarea recentă a unor știri despre un grup de copii concepuți prin donare de gameți care își revendică dreptul de a-și cunoaște originile. În Spania, donarea este anonimă prin lege. Din punct de vedere bioetic, aș dori să fac câteva clarificări în acest sens, în principal deoarece baza oricărei discuții este cunoașterea. Și, poate, în această polemică, există o enormă lipsă de informații.

Există prea multe neînțelegeri care planează asupra memoriei. Nu încetează să fie surprinzător faptul că un proces neurocognitiv atât de omniprezent și transcendental în viețile noastre precum memoria este prea des subestimat și discreditat. «Memoria ne înșală», «falsifică realitatea», «amintirile sunt invenții», memoria este «haotică», «dezordonată», «capricioasă», și alte asemenea epitete sunt scrise, spuse și auzite fără ca nimeni să se încrunte. Îndrăzneala noastră de a critica, discredita, chiar defăima, ceea ce ne este propriu este uimitoare.

Deși descendențele lor au divergat acum milioane de ani, bonobo și oamenii împărtășesc 98,7% din genom (la fel ca și cimpanzeii). Aflați în pericol de extincție, cu nu mai mult de 20.000 de exemplare rămase în junglele protejate din Republica Democratică Congo, este cunoscută marea lor capacitate de comunicare, inclusiv cu oamenii. Acum, o cercetare publicată în revista Science arată că aceștia combină vocalizările într-un mod similar celui în care oamenii unesc cuvinte pentru a forma propoziții și a comunica astfel mesaje mai complexe.

Toate ramurile științei au întrebări fundamentale fără răspuns care reprezintă orizontul spre care privesc cercetătorii. În biologie, una dintre acestea este cum celulele simple (procariote), precum bacteriile, au dat naștere acum 2 miliarde de ani celor complexe (eucariote), necesare pentru dezvoltarea organismelor multicelulare.

Zăpada roz din Antarctica

În Antarctica există un munte mic, numit Muntele Reina Sofia (275 metri), în memoria reginei consoarte a Spaniei. În această dimineață însorită de februarie, pe versanții săi albi pare că a avut loc un măcel.