Cuvântul „kanato” descrie o entitate politică condusă de un han, un șef de origine turco-mongolă. În mod similar, cuvântul „tehnocrație” a descris în anii treizeci ai secolului trecut, în Statele Unite, o posibilă țară guvernată de tehnicieni sau tehnocrați.
Jurnalistul Chris Hedges, câștigător al premiului Pulitzer, avertiza, într-un interviu televizat, că democrația nu există în Statele Unite deoarece minciuna a pus stăpânire pe opinia publică. Problema dezinformării nu este nouă. Istoria este plină de momente în care puterile au dorit să înșele, iar unele mass-media s-au prestat la acest lucru. Cu toate acestea, problema de astăzi este mai gravă din cauza rapidității cu care călătorește falsitatea.
Unul dintre efectele colaterale ale apariției în politică a unor figuri precum Donald Trump — și nu numai el — este că sclerozează catalogul de reacții posibile. Apărătorii democrației liberale abia ne putem duce mâinile la cap, strânge pumnii și căuta complicitatea celor care, ca și noi, regretă dezmembrarea multora dintre premisele care au făcut posibile decenii de prosperitate. Este o grozăvie, o barbarie și un scandal cu consecințe imprevizibile. Până acolo ajungem (aproape) toți.
Unul dintre personajele din «Adevărul despre cazul Savolta» (Seix Barral) spune că Barcelona este orașul din lume unde se comit zilnic cele mai multe păcate. «Ați văzut străzile?», întreabă el străinul care tocmai l-a invitat la un pahar într-o tavernă. «Sunt coridoarele iadului», îi explică. Trebuie să fi fost așa, dacă îi dăm crezare, între 1917 și 1919, anii în care se desfășoară acțiunea romanului lui Eduardo Mendoza, publicat pe 23 aprilie 1975.
Sandel: Permiteți-mi să vă testez principiile socialiste internaționaliste cu o întrebare despre frontiere. Există vreun motiv principial bun pentru a nu avea frontiere deschise?
În ziua în care Dilma Rousseff a ajuns la putere, lumea a văzut prima femeie președinte din istoria Braziliei. A trecut mai neobservat faptul că o victimă a dictaturii prelua șefia statului. Ei – o luptătoare de gherilă care nu a tras niciodată un foc de armă – nu i-a tremurat mâna să creeze o comisie a adevărului, ceva ce militarii nu i-au iertat niciodată.
În timp ce se apropie a 30-a aniversare a sfârșitului războiului din Bosnia, viitorul acestei țări fragile, formată din două entități autonome (Republica Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei), este mai amenințat ca niciodată.