Simon Zuri, jurnalist de 36 de ani

(nume modificat din motive de securitate), nu a mai apărut în clădirea Radio Télévision Nationale Congolaise (RTNC-Goma) din provincia Kivu de Nord, unde lucrează, din 18 ianuarie. În acea zi, gruparea rebelă „Mișcarea 23 Martie” (M23), susținută de Rwanda, a lansat o nouă ofensivă în estul Republicii Democratice Congo (RDC). Văzând oameni răniți de gloanțe rătăcite și pierzând un coleg în conflict cu doi ani în urmă, a învățat să fie mai precaut.

Haiti, o țară cufundată în haos politic și social de zeci de ani, se confruntă cu o criză devastatoare, care îi afectează în mod special pe cei mai vulnerabili: copiii.

Copiii haitieni s-au trezit prinși într-o spirală a violenței, abandonului și sărăciei extreme. Violențele sistematice, recrutarea forțată de către grupările armate, foametea și închiderea masivă a școlilor au transformat Haiti într-un teritoriu ostil pentru propria copilărie.

Acest interviu a fost publicat în revista anuală a proiectului «Tendințe» pentru anul 2024, înainte ca Meta să anunțe modificări substanțiale în politica sa de moderare a conținutului, motiv pentru care această problemă nu este abordată în articol.

În ciuda zgomotului din jur, politicile și legile privind memoria democratică sunt astăzi pe deplin consolidate în Spania. După decenii de tăcere, țara noastră participă pe deplin la consensul european privind gestionarea trecutului traumatic prin legi, cercetări și evenimente comemorative, printre alte practici. Memoria este astăzi un domeniu politic, la fel ca și științific: dacă studiile pe această temă au apărut la periferia unor discipline, astăzi există cercetări, reviste și conferințe despre ceea ce în țările anglo-saxone se numește „Memory Studies”.