Un mural și o demisie

La mijlocul anilor șaizeci, Hannah Arendt, deja exilată în Statele Unite, a publicat o selecție de personaje și a studiat modul în care aceștia au fost afectați de vremurile întunecate, de dezordine: lumea primei jumătăți a secolului XX, cu catastrofele sale politice, dezastrele sale morale, dar și dezvoltarea uimitoare a artelor și literelor (echivalentul, am putea spune, al revoluției tehnologice de astăzi).

Ecran din programul 'Arte TV Semanal'. Urgența sanitară declanșată de răspândirea coronavirusului, acum cinci ani, a pus la încercare rezistența și solidaritatea țărilor din interiorul și din afara Europei. În martie 2020, frica a golit străzile, spitalele au colapsat și ajutorul a întârziat să apară. Astăzi, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) promovează un tratat internațional privind pandemiile, dar în Uniunea Europeană persistă încă inegalități și neîncredere.

Economia mondială se află din nou pe teren alunecos

Economia mondială se află din nou pe teren alunecos, după ce a depășit provocările majore ale pandemiei și ale crizei inflaționiste. Acum se confruntă cu o creștere economică fragilă și cu nevoi de investiții în creștere, care se ciocnesc de datorii suverane mai mari, mai scumpe și care nu dau semne de diminuare. Nici contextul nu ajută. Băncile centrale au adoptat politici monetare restrictive, iar incertitudinile geopolitice și macroeconomice perturbă piețele.

Suntem pregătiți pentru o nouă pandemie?

A marcat această urgență sanitară un punct de cotitură în polarizarea societății?

În ce stadiu se află procesele judiciare legate de azilele de bătrâni?

Cum a transformat pandemia viețile noastre?

Sunt periculoase noile variante de COVID-19 și noile coronavirusuri?

Ar putea OMS să combată o nouă pandemie fără SUA?

Pandemia și polarizarea politică și socială

Pandemia de COVID-19 a avut un impact profund asupra polarizării politice și sociale nu doar în Spania, ci și în întreaga Europă, inclusiv în România. Xosé Hermida, corespondent parlamentar, analizează modul în care criza sanitară a marcat un punct de cotitură, amplificând tensiunile existente și introducând noi forme de dezinformare și manipulare.

În Spania se observă o creștere constantă a refuzurilor de moștenire

În Spania se observă o creștere constantă a refuzurilor de moștenire. Anul trecut, aproximativ fiecare al șaselea moștenitor a refuzat proprietatea cuvenită. Cauzele se ascund în diverși factori, inclusiv impozitarea, motive personale și, mai ales, nivelul ridicat de îndatorare al decedaților. Despre aceasta informează Consiliul General al Notariatului (CGN) după analizarea ultimelor date.