Expresia durerii unește omenirea într-un mod unic.

Fie că este vorba despre 'ouch'-ul englezesc, 'ai'-ul japonez sau 'ay'-ul spaniol, această interjecție s-a dovedit a fi o punte lingvistică capabilă să conecteze culturi. Chiar și în limbile indigene australiene – folosesc 'yakayi' pentru a exprima durerea – există o constantă: prezența vocalei 'a', scrisă sau pronunțată. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în 2024 în revista Journal of the Acoustical Society of America, după o cercetare dublă.

Pe de o parte, au examinat dicționare din 131 de limbi pentru a vedea cum sunt reflectate durerea, bucuria și dezgustul în fiecare dintre ele. Pe de altă parte, au obținut înregistrări a 166 de persoane care exprimau aceste emoții în cinci limbi principale: spaniolă, engleză, japoneză, turcă și chineză mandarină. Obținerea acestor înregistrări, în care participanții trebuiau să exprime emoții în mod natural, a fost o provocare în sine.

Aitana García Arasco, coautor al studiului, a conceput cu restul echipei un chestionar pentru a-i determina pe vorbitorii acestor cinci limbi să se înregistreze exprimând durere, dezgust și bucurie. Unele s-au realizat prin internet. 'Persoana accesa chestionarul și îl făcea în mod autonom', spune García într-un apel video din Lyon, unde se află universitatea care a coordonat acest studiu, împreună cu Centrul Național de Cercetare Științifică (CNRS) și Universitatea din Hong Kong.

Ea a participat la colectarea acestor expresii în persoană. Colectarea în persoană a ridicat provocări etice și metodologice. 'Nu, nu mergeam pe acolo provocând durere fizică participanților', comentează García cu umor. 'Ideea', explică, 'este să te imaginezi pe tine însuți când te rănești', și în acest context să faci un efort pentru a exprima o reacție genuină. Deși aceasta are o problemă evidentă: 'Este important să distingem între o vocalizare spontană și cele care se produc la cerere. Ființele umane avem o capacitate singulară față de alte animale: putem face aceste sunete fără să existe un stimul real care să o provoace.'

Alte studii au demonstrat că, atunci când un individ se lovește accidental, se activează părțile cele mai primitive ale creierului. Cu metoda lor, asta nu se întâmplă. 'Se activează doar părțile responsabile de limbaj', explică. Dar pentru obiectivele studiului, a fost suficient.

A stat o lună între Kyoto și Tokyo, unde doi cercetători din domeniul său au pus-o în contact cu studenți care i-au servit drept subiecți pentru studiu. 'E nevoie de puțină intimitate pentru ca ei să fie liniștiți', spune García, așa că ea îi lăsa singuri pentru a putea completa chestionarul cu totală libertate. Mai întâi îi întreba despre vârsta, sexul lor, dacă au locuit în alte țări, dacă vorbesc alte limbi sau expunerea la rețelele sociale. 'Globalizarea pe care au generat-o rețelele sociale și învățarea altor limbi poate modifica identitatea culturală și reacțiile oamenilor', explică. Apoi, García le prezenta până la 15 situații fictive.

Studenții trebuiau să reacționeze la acea situație imaginară în cel mai realist mod posibil. 'Una dintre ele era, de exemplu, să-ți imaginezi că ai câștigat un premiu și trebuia să mergi să-l sărbătorești cu prietenii și familia. Cum te-ai exprima pentru a arăta bucurie?'

În cazul limbilor precum turca sau mandarină, procesul a fost gestionat integral online. Participanții accesau un studiu virtual unde, după ce răspundeau la întrebări de bază, înregistrau vocalizările solicitate. Durerea, au concluzionat, nu este doar o experiență fiziologică universală, ci și fonetic globală. Vocala 'a', produsă cu gura deschisă, este centrul acustic al acestei expresii.

Impactul normelor sociale.

Acest lucru contrastează cu dezgustul și bucuria, emoții care nu arată tipare atât de consistente. 'În toate societățile există norme culturale, iar acestea modulează sunetele pe care le facem atunci când reacționăm la anumite situații', explică cercetătoarea. 'Dar durerea este universală, este durere în Franța, în Spania sau în Japonia, este un răspuns fiziologic direct, are o parte biologică foarte importantă.'

Faptul că 'a' este suprareprezentată sugerează că cuvinte precum 'ouch' (pronunțat 'auch') și 'yakayi' au fost modelate de sunetele involuntare pe care le facem pentru a ne semnala reciproc durerea sau neliniștea, afirmă Katarzyna Pisanski, o altă cercetătoare a studiului, în revista Scientific American.

Cu toate acestea, această expresie conține și diferențe relevante. În societăți mai expresive, precum cele mediteraneene, este obișnuit să verbalizăm durerea în mod deschis, în timp ce în culturi mai rezervate, precum cea japoneză, expresiile sunt de obicei mai reținute. García Arasco subliniază că această condiționare începe în copilărie. 'Un bebeluș plânge la fel în orice parte a lumii, dar cu timpul învață să-și adapteze expresia la normele sociale.'

Un exemplu clar este râsul: în Spania, râsul cu voce tare este perceput ca un semn de bucurie, în timp ce în Japonia este considerat lipsit de maniere, iar mulți oameni își acoperă gura când o fac.

Ideea de a investiga această conexiune universală a apărut dintr-o observație întâmplătoare a Maïa Ponsonnet, lingvist francez și autor principal al studiului. A detectat similitudini surprinzătoare între interjecțiile de durere într-o limbă indigenă australiană, pe care Ponsonnet o studia în acel moment, și franceză. 'A crezut că aceste coincidențe ar putea să nu fie întâmplătoare și s-a întrebat dacă ar exista tipare acustice comune în alte limbi', explică García.

Scopul acestui studiu și al altor studii similare este de a explora modul în care vocalizările umane nelingvistice sunt conectate cu originea și dezvoltarea limbajului uman. 'Există mari întrebări fără răspuns despre modul în care limbajul intră în scenă, cum învățăm să modelăm și să articulăm sunete pentru a stabili limbi moderne.'

Tendințe este un proiect al Джерело новини, cu care ziarul aspiră să deschidă o conversație permanentă despre marile provocări viitoare cu care se confruntă societatea noastră. Inițiativa este sponsorizată de Abertis, Enagás, EY, GroupM, Iberdrola, Iberia, Mapfre, Organizația Statelor Ibero-Americane (OEI), Redeia și Santander și partenerul strategic Oliver Wyman. Vă puteți înscrie aici pentru a primi newsletter-ul săptămânal Джерело новини Tendințe, în fiecare marți, de la jurnalistul Javier Sampedro.