Președinta AIReF, Cristina Herrero

Pedro Puente Hoyos (EFE)

Ultima etapă a reformei pensiilor, convenită între Guvern, patronate și sindicate pe 23 decembrie și publicată în Monitorul Oficial (BOE) a doua zi, 24 decembrie, a adus numeroase noutăți privind accesul la modalitățile de pensionare activă, amânată și parțială. Cu toate acestea, noile condiții nu au intrat încă în vigoare, urmând să fie aplicate de mâine, marți, 1 aprilie. Iată principalele modificări care afectează, în special, cerințele pentru ca lucrătorii să poată cumula un loc de muncă cu încasarea unei părți din pensie:

În Spania, majoritatea persoanelor de peste 65 de ani sunt proprietari, ceea ce le oferă siguranță. Conform unui sondaj INE din 2024, 88,6% dintre aceștia locuiesc în case proprii, iar 82,3% au ipoteca achitată. Totuși, ce se întâmplă cu pensionarii care locuiesc cu chirie? Doar 5,2% închiriază de pe piața liberă și 2,3% locuiesc în locuințe sociale sau cu chirii vechi. Economiști, demografi și sociologi avertizează asupra vulnerabilității pensionarilor chiriași, care ar putea deveni victime ale unei noi crize locative.

Statele bunăstării din secolul al XX-lea au configurat beneficiile sociale ca venituri publice care înlocuiesc salariul în situaţii protejate legal, incompatibile cu munca. În contextul transformărilor demografice, tehnologice, productive şi de pe piaţa muncii din secolul al XXI-lea, statele bunăstării implementează reforme care schimbă această paradigmă către o protecţie socială mai flexibilă şi, uneori, compatibilă cu munca salarială.

Curtea Supremă a decis că un pensionar poate păstra suma de 12.000 de euro primită eronat ca pensie

Curtea Supremă a decis că un pensionar poate păstra suma de 12.000 de euro primită eronat ca pensie, considerând că bărbatul nu era conștient că nu îndeplinește cerințele pentru a o primi. Într-o sentință datată 5 martie, camera de contencios administrativ respinge recursul de casație pentru unificarea doctrinei prezentat de Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă și confirmă o sentință din martie 2022 a Tribunalului Superior de Justiție din Madrid (TSJM).

Majoritatea angajaților consideră că, după pensionare, primesc aproximativ aceeași sumă de bani pe care au contribuit-o sub formă de cotizații pe parcursul vieții lor profesionale. Cu toate acestea, de obicei, nu este cazul. Un angajat tipic cu o vechime neîntreruptă în muncă de 33 până la 43 de ani, cu baze medii de calcul al contribuțiilor, care se pensionează astăzi la o vârstă cuprinsă între 63 și 70 de ani, va primi sub formă de pensie, pe durata vieții rămase, în medie cu 62% mai mult decât a contribuit la sistem sub formă de contribuții sociale când era activ.