Influența temperaturii pre-concepție asupra sănătății copiilor

Sănătatea părinților și circumstanțele acestora dinainte de concepție au influență asupra sănătății copiilor. Studii recente au observat că obezitatea părinților poate crește riscul de boli metabolice și cardiovasculare la copii, iar stresul părinților poate duce la tulburări neuropsihiatrice la urmași. De asemenea, exercițiile fizice efectuate de părinți înainte de concepție au efecte pozitive asupra dezvoltării fătului și a sănătății sale viitoare.

Un studiu publicat în Nature Metabolism

Astăzi, revista Nature Metabolism publică un studiu care sugerează că persoanele concepute în luni mai reci au avut o activitate mai mare a grăsimii brune, un tip de țesut care arde calorii pentru a ne menține calzi. Studiul, care a urmărit peste 500 de persoane, a arătat că frigul din timpul perioadei de fertilitate a influențat, prin efectul său asupra activității grăsimii brune, sănătatea metabolică, acumularea mai mică de grăsime viscerală, o predispoziție mai mică la supraponderabilitate și o circumferință a taliei mai mică la vârsta adultă. Cheltuielile totale de energie au fost cu 5,8% mai mari în grupul conceput în condiții de frig.

Metodologia studiului

Studiul, la care au colaborat mai multe universități și centre de cercetare japoneze, a inclus 683 de indivizi, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 3 și 78 de ani. S-a considerat că părinții lor au fost expuși la temperaturi scăzute înainte de concepție, atunci când aceasta a avut loc între 17 octombrie și 15 aprilie, și la temperaturi ridicate atunci când fertilizarea a avut loc între 16 aprilie și 16 octombrie. S-a explorat, de asemenea, posibilitatea ca data nașterii să fie relevantă, dar analizele meteorologice au arătat că ceea ce era important pentru activitatea grăsimii brune era temperatura exterioară și variațiile diurne de temperatură în momentul concepției și nu al nașterii.

Factorii cheie identificați

Analizele au identificat temperatura medie zilnică și variațiile acesteia ca factori cheie, în timp ce alți parametri, cum ar fi lumina solară sau umiditatea, nu au arătat corelație. Se sugerează că sistemul nervos simpatic ar putea media acest efect, deși sunt necesare mai multe studii pentru a-l confirma.

Mecanismul de acțiune

Rezultatele studiului, care coincid cu altele efectuate pe șoareci, sugerează că efectul expunerii la frig asupra activității grăsimii brune are loc prin linia paternă, prin efecte epigenetice asupra spermatozoizilor. În același timp, analiza parametrilor meteorologici pe parcursul întregii sarcini a exclus efecte importante asupra activării grăsimii brune în timpul gestației, lucru care coincide cu rezultatele obținute pe modele animale.

Impactul climei moderne

Întrebat cum poate afecta faptul că în țările dezvoltate oamenii petrec aproape întreaga zi în medii climatizate unde nu simt prea mult variațiile de temperatură, Takeshi Yoneshiro, primul autor al studiului și cercetător la Universitatea Tohoku din Sendai, consideră că «deși controlul modern al climei prin încălzire sau aer condiționat reduce expunerea noastră imediată la extremele de mediu, s-ar putea să nu elimine complet semnalele biologice subtile care influențează sănătatea noastră». «Având în vedere constatarea noastră că diferența de temperatură exterioară înainte de concepție poate activa grăsimea brună la urmași, este, de asemenea, posibil ca o diferență mai mare de temperatură în interior și în exterior să poată, potențial, amplifica activarea transgenerațională a grăsimii brune», adaugă acesta. Cu toate acestea, recunoaște, «nu există încă dovezi că este așa și sunt necesare mai multe cercetări pentru a cuantifica acest efect în societățile moderne».

Limitări ale studiului

Studiul nu a comparat efectele temperaturii pre-concepție asupra metabolismului cu alți factori precum dieta sau compoziția microbiomului părinților și, de asemenea, nu servește la măsurarea cât de mult cântăresc aceste experiențe prenatale în relație cu nutriția sau obiceiurile din copilărie, dar, în opinia lui Yoneshiro, «sezonul concepției poate pregăti scena pentru unele tendințe metabolice».

Teoria Originilor Prefertilizare

Echipa japoneză propune teoria Originilor Prefertilizare a Sănătății și a Bolii, un concept care extinde teoria mai intuitivă a Originilor Dezvoltării Sănătății și a Bolii, care se concentrează pe modul în care stresul de mediu în timpul sarcinii sau alăptării poate afecta sănătatea viitoare a embrionului sau a bebelușului prin linia maternă. Această abordare consideră că factorii pre-fertilizare pot programa trăsăturile fiziologice ale urmașilor, influențând, potențial, sănătatea de-a lungul generațiilor. Aceste efecte ar putea proveni atât de la linia maternă, cât și de la cea paternă.

Implicații terapeutice

Autorii consideră că înțelegerea mecanismelor moleculare ale transmiterii epigenetice a factorilor precum activarea grăsimii brune și modul în care celulele memorează aceste schimbări pot deschide ușa către abordări terapeutice cu beneficii pentru sănătatea cardiacă și metabolică a oamenilor.

Impactul schimbărilor climatice

În cele din urmă, Yoneshiro nu exclude ca creșterea globală a temperaturilor «să poată perturba controlul transgenerațional al grăsimii brune și al metabolismului energetic», dar recunoaște că nu există dovezi că acest lucru se întâmplă. «Sunt necesare mai multe studii pentru a estima amploarea și efectele pe termen lung ale unei schimbări ușoare și treptate de temperatură», conchide acesta.