Adesea spunem „ești ceea ce mănânci” la prezent, dar știința ne încurajează să o spunem la viitor. Alimentația pe care o urmăm la vârsta mijlocie va determina tipul de bătrânețe pe care o vom avea. Mai multe studii au sugerat această idee, dar puține cu o bază de date atât de largă ca cea publicată luni de revista Nature Medicine. Autorii au urmărit alimentația a peste 100.000 de americani timp de 30 de ani, apoi le-au măsurat sănătatea când au ajuns la șaptezeci de ani.

O dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, nuci, leguminoase și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi a fost asociată cu o sănătate fizică și mentală mai bună la bătrânețe, în timp ce un aport mai mare de grăsimi trans, sodiu, băuturi zaharoase și carne roșie sau procesată a fost asociat cu o sănătate mai precară sau chiar cu decesul. Nu par indicații foarte complicate de urmat și, totuși, marea majoritate a participanților la studiu nu au făcut-o. Doar 9,3% au experimentat o îmbătrânire sănătoasă. Se pare că a mânca bine este mult mai ușor în teorie decât în practică.

“Și eu am fost surprinsă de acest procent atât de scăzut”, recunoaște Marta Guasch Ferre, profesor de Epidemiologie la Universitatea din Copenhaga și unul dintre autorii studiului. “Dar trebuie să ținem cont și de faptul că participanții sunt americani, iar acolo alimentația este mai proastă și accesul la sănătate mai limitat”. În ciuda acestor diferențe de mediu, cercetătorul asigură că concluziile studiului sunt aplicabile la nivel mondial, deoarece vorbesc despre chestiuni biologice. Dacă vrei să știi ce fel de bătrân vei fi, trebuie doar să arunci o privire în frigider.

Mai multe informații

au urmărit alimentația a peste 100.000 de americani timp de 30 de ani. Dieta este principalul factor de risc comportamental de deces și boli cronice la nivel mondial și este al doilea factor de risc (după tutun) la adulții în vârstă. Înțelegerea relației dintre dietă și îmbătrânirea sănătoasă este importantă, mai ales într-o lume care îmbătrânește în ritm alert.

Prezentul studiu nu a luat în considerare momentul ingestiei și nici dacă participanții au efectuat post intermitent. Guasch recunoaște că nu contează doar ce mâncăm, ci și când o facem. Dar explică că în anii nouăzeci, când au început să fie colectate datele pentru prezentul studiu, nu exista suficientă literatură științifică care să susțină aceste idei.

Cercetătorii au definit îmbătrânirea sănătoasă ca supraviețuirea până la 70 de ani fără prezența a unsprezece boli cronice majore și fără deteriorarea funcției cognitive, a funcției fizice sau a sănătății mentale. O mai bună aderare la opt diete specifice a fost asociată cu o probabilitate mai mare de îmbătrânire sănătoasă.

• Printre acestea se număra dieta mediteraneană,
• una pe bază de plante,
• una antiinflamatoare
• una concepută special pentru scăderea hipertensiunii.

“Ceea ce ne spune acest lucru este că nu există o singură modalitate de a mânca sănătos”, explică Guasch, “și că este important ca această dietă să poată fi adaptată cultural și social la contextul celui care o adoptă. În Spania, de exemplu, ar fi foarte dificil să interzicem șunca, în timp ce în alte țări nu presupune un mare efort să o eliminăm din dietă”.

Studiul nu surprinde prin concluziile sale, ci prin forța sa. “Este un articol spectaculos prin magnitudinea sa”, analizează Salvador Macip, cercetător specializat în îmbătrânire și străin de lucrare. “Niciodată nu s-a mai făcut un studiu epidemiologic pe această temă cu atâtea persoane urmărite de-a lungul atâta timp. Nu ne spune nimic ce nu știam deja, dar este o confirmare importantă și destul de definitivă a faptului că trebuie să potențăm o dietă sănătoasă pentru a îmbunătăți sănătatea populației”.

Cu toate acestea, ceva ce lasă destul de clar studiul este că nu este ușor să o facem. Se dă paradoxul că, cu cât avem mai multe dovezi că mâncarea ultraprocesată ne distruge sănătatea, cu atât o consumăm mai mult. Nu sunt alimente, sunt produse, și în ele se manipulează cantitățile de zahăr, sare și grăsimi pentru a ajunge la concentrații care nu se găsesc în natură. Acest lucru produce un efect intens asupra creierului nostru, unii cercetători asigură că au o capacitate adictivă. Așa că nu contează cât de puternice sunt concluziile acestor studii. Nu există nicio lucrare care să poată concura cu gustul unui smash burger sau a unei pizza cu extra brânză. Știm că nu sunt sănătoase, dar vrem mai mult.

Prezentul studiu subliniază posibilitatea nu atât de a crește speranța de viață, cât calitatea acesteia. Și ne amintește că acțiunile pe care le facem în prezent vor avea consecințe în viitor. Dar, când ar trebui să începem să ne îngrijim dieta pentru a observa un efect la bătrânețe. Răspunsul scurt este: cât mai curând.

“Există studii care demonstrează că până și alimentația mamei însărcinate poate afecta sănătatea copilului mai târziu”, explică Guasch. “Alimentația influențează sănătatea noastră prezentă și viitoare, și ceea ce ai mâncat toată viața va avea un impact”, explică ea. Acestea fiind spuse, autorul lasă un spațiu pentru speranță amintind că “niciodată nu este prea târziu pentru a îmbunătăți alimentația”. “Dacă schimbi modul de a mânca la șaizeci de ani, este probabil să observi ceva la șaptezeci de ani”. Dar dificultatea de a adopta noi obiceiuri de viață, mai ales ajunși la o anumită vârstă, transformă această idee într-ceva puțin realist. Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru a ajunge la o bătrânețe sănătoasă este să începi să-ți faci griji pentru ea când este încă departe.