Israel nu și-a îndeplinit niciunul dintre angajamentele internaționale de-a lungul istoriei sale și nici nu a fost tras la răspundere pentru aceasta. Aceasta face parte din excepționalismul pe care se bazează propria sa idiosincrasie ca stat. Această lipsă cumulată de consecințe politice sau legale este unul dintre principalele motive care au condus la situația actuală: posibilitatea de a comite un genocid sub ochii întregii lumi.

„O, Doamne, nu eram pregătiți ca asta să se întoarcă și să vedem rămășițele copiilor”, se lamentează doctorul Izzedine Shahed de la spitalul Martirilor Al Aqsa din localitatea Deir al Balah, în centrul Gaza, printr-un mesaj pe rețeaua socială X (fostul Twitter).

Israelul a spulberat în zorii zilei de luni armistițiul din Gaza, chiar înainte de a împlini două luni, printr-un val amplu și surprinzător de bombardamente care a cauzat moartea a cel puțin 50 de persoane, inclusiv femei și copii, conform Ministerului Sănătății al Guvernului Hamas din Gaza. Deir al-Balah, capitala Gaza, Al Mawasi – zona pe care Israelul a declarat-o "umanitară" și unde a îndemnat strămutații forțați să se îndrepte –, Jan Yunis, Rafah...

În politică, există tensiuni care nu se rezolvă niciodată și care ajung să explodeze cu efect întârziat. Asta s-a întâmplat recent în Israel, când prim-ministrul Beniamin Netanyahu și-a anunțat intenția de a-l demite pe Ronen Bar, șeful Shin Bet (serviciile secrete israeliene și palestiniene), tocmai când acesta investighează dacă mai mulți consilieri ai lui Netanyahu au fost plătiți pentru a favoriza interesele Qatarului, unul dintre puținii aliați ai Hamas.

În mijlocul ploii și a vântului

Un steag albastru al Națiunilor Unite flutură deasupra unui post de observație pe teritoriul libanez, dar la doar câțiva metri de granița cu Israelul. O linie de demarcație otrăvită de violență și martoră a patru invazii israeliene în țara vecină: 1978, 1982, 2006 și 2024, care continuă și în aceste zile.

Lângă această demarcație șerpuiește drumul care, printre munți, duce de la kibbutzul Misgav Am, unde este poziționat un tanc israelian, la kibbutzul Menara, trecând prin Margaliot, o altă mică comunitate agricolă.

Rebelii Houthi din Yemen au promis un răspuns rapid la seria de bombardamente lansate de Statele Unite asupra capitalei Sana'a și a altor zone ale țării.

Aceste atacuri, descrise de Washington ca parte a unei operațiuni de pedepsire pe termen lung, au escaladat tensiunile. "Această agresiune nu va rămâne fără răspuns, iar forțele noastre armate yemenite sunt pregătite să răspundă la escaladare cu o escaladare și mai mare", a declarat grupul yemenit într-un comunicat, acuzând atât SUA, cât și Regatul Unit, care a oferit sprijin logistic.

Trei cazuri privind limitele libertății de exprimare în SUA

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat sâmbătă, de la reședința sa privată din Mar-a-Lago, că a ordonat o serie de atacuri aeriene asupra Sana'a, capitala Yemenului, cu scopul de a lovi rebelii Houthi, sprijiniți de Iran, pe care îi acuză de hărțuirea navelor americane din zonă.

Strategia israeliană de presiune incrementală asupra Fâșiei Gaza

În timp ce Departamentul de Justiție al SUA investighează dacă studenții pro-palestinieni implicați în mobilizarea campusurilor împotriva războiului din Gaza au încălcat legislația teroristă, Departamentul Securității Interne (DHS) a anunțat vineri că a retras viza unei studente de la Universitatea Columbia și a reținut o alta pentru implicarea sa în protestele care au agitat campusul în primăvara trecută, într-o escaladare a represiunii împotriva celor care participă sau au participat la manifestații considerate "ilegale" de Casa Albă.