„Noi, spaniolii recunoscători lui Francisco Franco…”. Așa începe manifestul promovat de așa-numita Platformă 2025, care intenționează să contracareze, prin discuții și evenimente omagiale, calendarul celor aproximativ o sută de acțiuni organizate de Guvern cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a morții dictatorului și a începutului tranziției spre democrație.
Vox se opune din nou înlăturării din spațiul public a numelor de străzi dedicate dictatorilor Francisco Franco, fondatorului Falangei, José Antonio Primo de Rivera, sau ideologului fascismului spaniol, Ramiro de Ledesma.
Scrisoarea este datată 25 iulie 1952. În ea, Ministerul francez al Veteranilor și Victimelor de Război certifica Spaniei că, potrivit arhivelor, Antonio García Hevia, originar din Hontoria de Cerrato (Palencia), a murit în complexul de lagăre de concentrare naziste Mauthausen-Gusen, în Austria, pe 9 iulie 1941. Scrisoarea nu a ajuns niciodată la familia sa și a rămas timp de decenii pe rafturile Ministerului Spaniol de Externe, până când o asociație pentru memorie a recuperat-o, iar descendenții lui Antonio au aflat că ruda lor a fost victima ororii naziste.
Partidul Popular (PP) din Spania și-a exprimat opoziția față de comemorarea a 50 de ani de la moartea lui Franco, eveniment susținut de guvern. La două luni după primele evenimente, PP a depus o moțiune în Senat. Cu majoritatea sa absolută, partidul lui Alberto Núñez Feijóo a aprobat o moțiune care revendică Tranziția și rolul “determinant” al lui Juan Carlos I în instaurarea democrației în Spania, cerând anularea agendei de evenimente care comemorează moartea dictatorului.
