Pandemia mondială de exces ponderal și obezitate

Pandemia mondială de exces ponderal și obezitate a pus lumea într-o situație dificilă. Două studii publicate în revista The Lancet au arătat că, în ultimii 30 de ani, excesul ponderal a crescut de mai mult de două ori în întreaga lume, atingând cifre fără precedent: în 2021, peste 2,11 miliarde de adulți și 493 de milioane de tineri și copii sufereau de exces ponderal sau obezitate. Cel mai grav este că prognozele pentru următoarele decenii sunt sumbre, iar niciun colț al planetei nu va scăpa de creșterea prevalenței acestor afecțiuni. Ambele studii arată că, dacă nu se iau măsuri urgente, aproximativ 60% dintre adulți și o treime dintre copiii din lume vor suferi de exces ponderal până în 2050. Cele mai ridicate niveluri sunt prognozate în insulele din Oceania și în Orientul Mijlociu, dar Spania se numără, de asemenea, printre primele zece țări bogate cu cele mai ridicate rate în rândul bărbaților (până la 77% din populația masculină cu vârsta peste 25 de ani).

Calculele ambelor studii nu lasă loc de îndoială: strategiile de combatere a excesului ponderal și a obezității – poarta de intrare pentru zeci de boli, cum ar fi cancerul, diabetul sau bolile cardiovasculare – au eșuat. Excesul ponderal crește din ce în ce mai repede, iar obezitatea apare mai devreme, astfel încât bolile asociate cu aceasta apar și ele la o vârstă mai fragedă. Autorii avertizează că consecințele inacțiunii globale pot fi "devastatoare" pentru omenire. "Dacă aceste prognoze globale se vor adeveri, consecințele nu vor fi doar copleșitoare pentru oameni, ci și sarcina rezultată va fi devastatoare pentru sistemele de sănătate, sociale, planetare și economice", notează aceștia.

În 2021, în unele insule din Pacific, cum ar fi Nauru, Insulele Cook, Samoa sau Tonga, ratele de obezitate și exces ponderal depășeau 70% în rândul populației infantile și se apropiau de 90% în rândul adulților. Până în 2050, calculele agravează și mai mult problema în aceste zone și în alte țări din Orientul Mijlociu, cum ar fi Egiptul, Kuweitul sau Siria, unde aproape toată populația adultă (prevalența depășește 94%) va avea exces ponderal. "Epidemia globală fără precedent de exces ponderal și obezitate este o tragedie profundă și un eșec social monumental", spune autorul principal al studiului în rândul adulților, profesorul Emmanuela Gakidou de la Institutul pentru Măsurători și Evaluare a Sănătății (IHME) al Universității din Washington (SUA) într-o declarație.

Rezultatele studiilor publicate în The Lancet – care analizează excesul ponderal la adulți și copii în ultimele trei decenii în peste 200 de țări și detaliază prognozele pentru următorii 25 de ani – corespund studiilor anterioare, care au sugerat că obezitatea este deja cea mai răspândită formă de malnutriție în majoritatea țărilor. Aceste noi rezultate cuantifică un fenomen pe termen lung și calculează că, dacă această tendință continuă, 3,8 miliarde de adulți și 746 de milioane de copii vor suferi de exces ponderal.

Excesul ponderal este cheia care deschide ușa către zeci de boli grave. Este periculos la vârsta adultă, dar este și mai complicat dacă această broască se deschide în copilărie. În primul rând, din cauza dificultății de a inversa această situație cu anii, precum și din cauza riscului apariției bolilor caracteristice persoanelor în vârstă la copii și adolescenți. Boli care, apropo, sunt susceptibile de a fi perpetuate în timp. "Obezitatea rareori dispare după adolescență, iar la vârsta adultă apar riscuri suplimentare, cum ar fi infertilitatea, cancerul, bolile cardiovasculare, bolile hepatice și renale", notează autorii.

Impactul în copilărie

La cabinetul medicului, se poate observa deja amprenta mecanică, metabolică și psihologică pe care obezitatea o lasă asupra unor copii din ce în ce mai mici. Albert Goday, șeful secției de endocrinologie de la Spitalul del Mar din Barcelona, dă ca exemplu diabetul de tip 2, o boală care este diagnosticată în mod tradițional la persoanele în vârstă, dar care este acum din ce în ce mai frecventă la tineri: "Răul pe care îl poate face o boală asociată cu obezitatea depinde probabil de timpul de expunere la această lipotoxicitate. Dacă apare la tineri, atunci impactul este mai mare", adaugă el.

În calculele evoluției excesului ponderal la copii și adolescenți cu vârsta sub 25 de ani, cercetătorii notează că excesul ponderal se stabilizează, dar obezitatea nu. Obezitatea crește. De fapt, nu există niciun semn că se va opri în vreo regiune a lumii până în 2050. Iar prognozele arată că tranziția la obezitate va fi deosebit de rapidă în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu, precum și în America Latină și Caraibe.

Goday, care nu a participat la acest studiu, numește aceste cifre "foarte alarmante", în special în țările cu venituri mici și medii. "Nu putem încă să controlăm această epidemie. În Europa crește și este îngrijorător, dar nu este la fel de grav ca în alte regiuni ale lumii. Crește mai mult în țările cu mai puține resurse de sănătate, iar pentru ele ar putea fi devastator", consideră el.

În grupul țărilor dezvoltate, Chile, Australia, Noua Zeelandă, Grecia, Groenlanda și Statele Unite (toate cu rate peste 35%) se numără în prezent printre cele 10 teritorii cu cele mai ridicate rate de obezitate și exces ponderal la copii și tineri. Până în 2050, aceste țări vor rămâne în partea superioară a tabelului, deși până atunci li se va alătura și Spania, care va atinge 48% prevalență în rândul populației masculine infantile și juvenile. În rândul adulților, se calculează că, peste 25 de ani, trei din patru bărbați spanioli (77%) vor avea exces ponderal (exces ponderal sau obezitate). Femeile spaniole, la rândul lor, figurează și ele în partea superioară a tabelelor dedicate obezității: una din cinci fete și adolescente și 45% dintre femeile cu vârsta peste 25 de ani suferă de această boală.

Obezitatea mai repede și mai devreme

Unul dintre fenomenele pe care le-au confirmat cercetătorii este că generațiile recente iau în greutate mai repede decât cele anterioare, iar obezitatea apare mai devreme. De exemplu: în țările bogate, bărbații cu vârsta de 25 de ani care sufereau de obezitate în anii șaizeci reprezentau doar 7%; printre cei născuți în anii nouăzeci, aceste cifre au crescut la 16%, iar se estimează că printre cei născuți în 2015 vor ajunge la 25%.

Oamenii de știință consideră că "încă nu este prea târziu să oprim tranziția la obezitate la majoritatea copiilor și adolescenților din lume", dar este necesar să intervenim urgent. Ei asigură că următorii cinci ani "sunt cruciali" pentru a lua măsuri și avertizează dinainte că măsurile individuale nu vor fi suficiente. "Nestabilite de acțiuni politice colective, strategiile izolate de schimbare a comportamentului, bazate pe stilul de viață și orientate individual, nu duc la schimbări semnificative sau durabile, cu excepția cazului în care sunt foarte intense", notează ei. Și subliniază că "tocmai guvernele, și nu oamenii", trebuie să preia frâiele cu ajutorul unor măsuri eficiente, inclusiv în ceea ce privește prețurile, marketingul și influența industriei alimentare.

Autorii acordă, de asemenea, atenție obezității la adolescenți în anii de fertilitate și subliniază consecințele grave pentru sănătate, care pot fi perpetuate din generație în generație, dacă nu se iau măsuri: "Dacă acești adolescenți nu vor primi tratament și intervenție urgentă, ratele ridicate de obezitate nu numai că vor provoca epidemii grave de boli (de exemplu, cancer) la adolescență, subfertilitate și complicații de sarcină și perinatale (de exemplu, avort spontan, preeclampsie), ci și expunerea la mediul intrauterin cu obezitate va predetermina sănătatea următoarei generații", avertizează ei.

Îndoieli cu privire la strategia medicamentelor revoluționare

În ceea ce privește rolul medicamentelor revoluționare împotriva obezității, cum ar fi Ozempic sau altele similare, autorii recunosc că potențialul lor este "promițător", dar își păstrează precauția cu privire la impactul lor global și apără potențialul strategiilor de sănătate publică. "Medicamentele pentru obezitate par să aibă potențialul de a acoperi o populație mai largă. Cu toate acestea, natura complexă și heterogenă a mecanismelor biologice care stau la baza obezității înseamnă că eficacitatea tratamentului variază între oameni", justifică ei. Și menționează, de asemenea, accesibilitatea și costul acestor medicamente ca fiind unele obstacole care trebuie luate în considerare: "Medicamentele pentru obezitate nu sunt ușor accesibile în multe țări cu venituri mici și medii, iar costul tratamentului este ridicat. Deși exclusivitatea comercială a câtorva [medicamente] va expira în curând și se așteaptă să devină disponibile versiuni generice la un preț mai mic, ceea ce ar putea extinde accesul, având în vedere incertitudinea cu privire la rezultatele pe termen lung, durabilitatea și scalabilitatea medicamentelor pentru obezitate ca mijloc de combatere a epidemiei globale de obezitate sunt îndoielnice", justifică autorii.

Andrea Chudin, șefa secției de tratament complex al obezității de la Spitalul Vall d’Hebron din Barcelona și membră a consiliului de administrație al Societății Spaniole pentru Studiul Obezității, este de acord cu autorii că medicamentele inovatoare vor fi utile, dar nu vor rezolva criza globală. "Nu știu cum putem opri atâtea fronturi deschise. Am intrat într-o spirală pe care este greu de oprit. Nu știu dacă vom putea inversa totul, atingând o astfel de prevalență: medicamentele pot ajuta, dar niciun sistem de sănătate nu își poate permite să deservească 30% din populație", recunoaște expertul, care nu a participat la studiile publicate în The Lancet.