«Va curge sânge». Cu această expresie sintetizează analiștii de la JP Morgan teama investitorilor, administratorilor de fonduri și economiștilor, teama de impactul economic al războiului comercial declanșat de Donald Trump asupra piețelor.
Temerile legate de o recesiune economică globală domină începutul săptămânii, provocând scăderi pe burse pentru a treia zi consecutivă și prăbușind prețul petrolului. Barilul Brent, referința europeană, pierde aproape 3% și coboară la 63,6 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Varianta americană, West Texas Intermediate (WTI), scade cu peste 3%, ajungând la 60 de dolari, de asemenea cel mai mic nivel din 2021. Scăderile, care au depășit inițial 4%, s-au moderat spre mijlocul dimineții.
Furtuna de pe piețele financiare nu se potolește. Starea de panică ce a marcat finalul săptămânii trecute pe bursele mondiale persistă și luni. După ce indicii bursieri au suferit cea mai mare prăbușire de la pandemie încoace, pierderile se accentuează: contractele futures europene și cele de pe Wall Street scad cu peste 3%, bursele asiatice înregistrează scăderi abrupte de peste 6%, dolarul slăbește în fața euro, iar prețul petrolului scade cu 2%.
Pe Wall Street, afacerile de fuziuni și achiziții (M&A) reprezintă unul dintre cele mai importante segmente. Iar aici, alarmele sună neîncetat de săptămâni întregi. Vinovatul? Donald Trump. Motivul? Operațiunile corporative la care visau toți — cheie pentru bonusurile a mii de profesioniști din capitala banilor — nu se materializează. Acest lucru este confirmat de principalii bancheri de investiții de la Morgan Stanley și UBS: negocierile pentru încheierea acordurilor viitoare sunt paralizate.
Distribuirea dividendelor prinde viteză în aprilie. După ce săptămâna trecută Bankinter și Ebro Foods au recompensat fidelitatea acționarilor cu plăți de 0,124 și, respectiv, 0,23 € brut pe acțiune, săptămâna aceasta vine unul dintre punctele forte: cuponul BBVA.
Bursa americană înregistrează o ieșire de capital fără precedent de la începutul anului și a suferit joi cea mai proastă sesiune de la pandemie, după declararea războiului comercial de către Donald Trump.
Companiile farmaceutice au fost considerate în mod tradiţional un sector defensiv pentru investitori. Un refugiu în momente de volatilitate ridicată datorită fluxurilor de numerar previzibile şi dividendelor generoase susţinute de deţinerea de brevete pe termen lung.
Războiul tarifar este deja o realitate. Anunţul detaliat al tarifelor pe care Statele Unite le vor aplica fiecărei ţări din care importă — între 10% şi 49% — a provocat un cutremur pe pieţele financiare, temătoare că măsura va afecta creşterea economiei mondiale şi va provoca o creştere a inflaţiei. Producătorii de automobile au suferit în mod special. La fel şi Tesla, controlată de Elon Musk, principalul consilier al preşedintelui Donald Trump după revenirea sa la Casa Albă.
Furtuna pe piețele financiare, declanșată de taxele vamale severe anunțate de Donald Trump și de teama că războiul comercial va declanșa o recesiune, se intensifică. Dacă ieri Wall Street a suferit cea mai proastă zi de la pandemie (S&P a scăzut cu 4,8%, iar Nasdaq cu 5,97%) și una dintre cele mai rele din istoria sa recentă, astăzi scăderile se accentuează în Europa, care a suferit deja pierderi semnificative ieri. Astfel, Ibex înregistrează o scădere de 3% vineri și pierde pragul de 13.000 de puncte.
