Uniunea Europeană încearcă să îl determine pe președintele Statelor Unite, Donald Trump, să renunțe la tarifele de 20% pe care a decis să le impună majorității importurilor provenite din Europa, tarife care ajung la 25% în cazul aluminiului, oțelului, automobilelor și componentelor principale ale acestora.
Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a tras vineri un semnal de alarmă cu privire la tarifele aprobate de președintele Statelor Unite, Donald Trump. Într-un discurs ținut în apropiere de Washington, el a subliniat că efectele economice ale acestora vor fi «semnificativ mai mari» decât se aștepta și că se vor traduce printr-o creștere economică mai mică și o inflație mai mare.
Ultima ofensivă tarifară a Washingtonului lovește puternic Uniunea Europeană, prin impunerea de taxe de 20% asupra exporturilor sale către SUA. Măsura afectează direct sectoare cheie precum industria auto, oțelul sau aluminiul, iar consecințele sale depășesc producția, repercutându-se și asupra investitorilor și consumatorilor.
Keir Starmer preferă să vadă paharul pe jumătate plin decât pe jumătate gol în fața războiului comercial declanșat de Donald Trump, care a afectat și Regatul Unit. Spre deosebire de UE, care de miercuri — dacă președintele republican nu produce o altă întorsătură de situație — va vedea tarifele vamale la exporturile sale către Statele Unite majorate la 20%, produsele britanice vor fi taxate doar cu 10%.
Cuvântul «incertitudine» a apărut de 45 de ori în ultima ediție a Cărții Beige, un raport al Rezervei Federale care colectează informații despre condițiile economice din întreaga țară. Este un record istoric, după cum a menționat Lisa Cook, consilier al băncii centrale, săptămâna aceasta în Pittsburgh (Pennsylvania).
Tarifele sunt negociabile. Procesul poate fi lung și anevoios, iar Donald Trump va cere ca, drept concesii, să i se ofere ceva «fenomenal», dar președintele Statelor Unite a clarificat joi că tarifele pe care le-a prezentat miercuri pe un afiș nu sunt bătute în cuie. Trump crede că declararea războiului comercial îi conferă putere și că acum ceilalți vor ceda. «Tarifele ne oferă o mare putere de negociere», a spus joi la bordul Air Force One, în drum spre Miami (Florida), unde începe un weekend prelungit.
Noua eră a protecționismului instaurată de Donald Trump va distorsiona fluxurile comerciale globale în următorii ani. Deși este încă devreme pentru a măsura impactul definitiv, primele analize indică deja marii perdanți în acest nou scenariu în care singura regulă pare să fie «scapă cine poate».
Războiul comercial declanșat de Donald Trump are efecte directe asupra economiei globale, dar și asupra politicii, inclusiv cea spaniolă.
Ziua «Eliberării» proclamată jubilator de Donald Trump miercuri în Grădina de Trandafiri a Casei Albe i-a prins pe președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și al Consiliului, António Costa, la Samarkand, loc mitic pe Drumul Mătăsii. Nu este întâmplător că ambii se aflau în orașul istoric uzbec. Cei mai înalți oficiali instituționali ai UE s-au deplasat acolo pentru a se întâlni cu liderii fostelor republici sovietice din Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan și Kazahstan, cu obiectivul de a strânge cooperarea cu Asia Centrală.
Ziua de 2 aprilie 2025 va rămâne în istorie ca ziua în care Statele Unite ale lui Donald Trump au declanșat războiul comercial de la începutul secolului XXI, cu consecințe incerte într–o economie atât de globalizată și interconectată precum cea actuală. Planul constă în impunerea de către Casa Albă a unui tarif vamal universal de 10% asupra tuturor produselor care intră în SUA începând de sâmbăta viitoare, cu excepția celor provenite din Canada și Mexic, țări cu care încă menține o zonă de liber schimb.