Armata rusă a lovit din nou Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Ucrainei (600.000 de locuitori înainte de război), Volodimir Zelenski, situat în centrul țării.
Uniunea Europeană încearcă să îl determine pe președintele Statelor Unite, Donald Trump, să renunțe la tarifele de 20% pe care a decis să le impună majorității importurilor provenite din Europa, tarife care ajung la 25% în cazul aluminiului, oțelului, automobilelor și componentelor principale ale acestora.
Statele Unite sunt conștiente de nerăbdarea — și îngrijorarea — internațională crescândă în fața aparentului impas în care se află negocierile pentru o încetare a focului între Rusia și Ucraina, negocieri pe care Washingtonul a dorit să le conducă pe cont propriu.
Ultima ofensivă tarifară a Washingtonului lovește puternic Uniunea Europeană, prin impunerea de taxe de 20% asupra exporturilor sale către SUA. Măsura afectează direct sectoare cheie precum industria auto, oțelul sau aluminiul, iar consecințele sale depășesc producția, repercutându-se și asupra investitorilor și consumatorilor.
Keir Starmer preferă să vadă paharul pe jumătate plin decât pe jumătate gol în fața războiului comercial declanșat de Donald Trump, care a afectat și Regatul Unit. Spre deosebire de UE, care de miercuri — dacă președintele republican nu produce o altă întorsătură de situație — va vedea tarifele vamale la exporturile sale către Statele Unite majorate la 20%, produsele britanice vor fi taxate doar cu 10%.
NATO și SUA au crescut vineri presiunea asupra Rusiei pentru a se angaja serios în negocieri pentru pacea din Ucraina. La finalul unei reuniuni a miniștrilor de externe ai Alianței, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a afirmat că «mingea este în terenul Rusiei», în timp ce șeful diplomației americane, Marco Rubio, a declarat că «a venit momentul [pentru Moscova] să avanseze spre pace» și că președintele Donald Trump nu este interesat de «tactici de tergiversare» din partea lui Vladimir Putin.
Tarifele sunt negociabile. Procesul poate fi lung și anevoios, iar Donald Trump va cere ca, drept concesii, să i se ofere ceva «fenomenal», dar președintele Statelor Unite a clarificat joi că tarifele pe care le-a prezentat miercuri pe un afiș nu sunt bătute în cuie. Trump crede că declararea războiului comercial îi conferă putere și că acum ceilalți vor ceda. «Tarifele ne oferă o mare putere de negociere», a spus joi la bordul Air Force One, în drum spre Miami (Florida), unde începe un weekend prelungit.
Conservatorii și social-democrații din Germania lucrează contra cronometru pentru a forma o coaliție de guvern înainte de Paște. Cu toate acestea, rămân deschise probleme semnificative, în special în domeniul migrației. Deși ambele părți sunt de acord cu necesitatea de a reduce «eficace migrația ilegală» — o temă centrală în campania electorală din februarie trecut și exploatată de extrema dreaptă — disputa se concentrează pe detalii.
Izolată în imensitatea Oceanului Atlantic, cu o populație de doar 390.000 de locuitori și membră NATO, dar fără armată proprie, Islanda caută puncte de sprijin într-un peisaj geopolitic în care amenințările se multiplică. Statele Unite și-au exprimat deschis intenția de a-și apropia Groenlanda vecină, iar Cercul Polar Arctic, care atinge țara în extremitatea sa nordică, este noul scenariu râvnit de marile puteri. În acest context, noul Guvern islandez, în funcție de doar trei luni, a reactivat o veche revendicare care a fost latentă în ultimii ani: aderarea la Uniunea Europeană.
Cutremurul provocat de războiul comercial al Statelor Unite împotriva lumii, inițiat de Donald Trump, amenință să aibă efecte indirecte. Unul dintre acestea ar putea fi devierea produselor care până acum puteau fi vândute pe piața primei economii mondiale, dar care, odată cu intrarea în vigoare a tarifelor vamale, se vor scumpi și, prin urmare, nu vor mai găsi cerere. Ar fi vorba, mai ales, despre cele provenite din țările asiatice, afectate în mod special în această rundă a războiului comercial anunțat de președintele SUA.