Guvernul francez a lansat primul avertisment: după reducerea istorică din bugetul pe 2025, va trebui să ajusteze și bugetul pe 2026. Ministrul Economiei și Finanțelor, Éric Lombard, a anunțat duminică un «efort considerabil» în conturile pe care le pregătesc, care se va traduce în cel puțin 40 de miliarde de euro economii, necesare pentru menținerea obiectivelor de reducere a deficitului.
Evoluția bună a pieței muncii, încasările record și vigoarea generală a economiei și-au lăsat amprenta și asupra conturilor publice ale comunităților autonome din Spania. Majoritatea regiunilor, 11 din 17, au încasat anul trecut mai mult decât au cheltuit.
Deficitul public al Spaniei continuă să scadă pentru al cincilea an consecutiv, după maximele atinse în pandemie. În 2024, acesta s-a situat la 2,8% din PIB, echivalentul a 44.597 milioane de euro, conform datelor prezentate joi de Ministerul Finanțelor. Aceasta reprezintă o scădere față de 3,5% în anul precedent și se situează sub pragul maxim stabilit de regulile europene. Performanța a fost susținută de o creștere economică solidă – de 3,2% anul trecut – și de o colectare record de impozite, care a crescut cu 8%, ajungând la 294.734 milioane de euro.
După ani de credință oarbă în deficitul zero și de respingere a îndatorării și a investițiilor publice, Germania se pregătește să rupă dogmele austerității.
Bundestag-ul, mâine, și Bundesrat-ul sau camera regională, vineri, trebuie să aprobe planul viitorului cancelar Friedrich Merz de a investi sute de milioane de euro în apărare, infrastructură și mediu.
Acestea sunt ameninţări macroeconomice, ambientale şi legale care afectează finanţele publice într-un context unde sustenabilitatea fiscală este monitorizată atent. Autoritatea Independentă de Responsabilitate Fiscală (AIReF) a analizat şi cuantificat impactul acestor riscuri, cu scopul de a îmbunătăţi planificarea. Riscurile legale costă aproximativ 1 miliard de euro anual, iar cele naturale ajung la 2,6 miliarde de euro pe an.
