Premierul Australiei, Anthony Albanese, a convocat alegeri naționale pentru data de 3 mai. Astfel, începe o campanie electorală de cinci săptămâni, care va fi dominată de dezbaterile privind creșterea prețurilor și costul vieții.
Spirala inflaționistă post-pandemie şi creşterea compensatorie a salariilor şi pensiilor au umplut vistieria publică fără a necesita reforme fiscale majore. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „progresivitate la rece”, implică o creştere a impozitării veniturilor contribuabililor în termeni monetari, nu reali, împingând mulţi dintre ei spre tranşe de impozitare superioare fără o creştere a puterii de cumpărare.
Ignorând aproape complet activitatea din zona euro, ca și cum evoluția partenerilor săi comerciali nu ar conta, economia spaniolă a accelerat puternic anul trecut. Institutul Național de Statistică (INE) a confirmat că Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 3,2% în 2024, un ritm mai rapid decât cel de 2,7% înregistrat în anul precedent. Nu doar că nu a încetinit odată cu zona euro, dar a surprins prin creșterea vitezei.
Indicele Prețurilor de Consum (IPC) a crescut cu 0,4% în februarie față de luna precedentă și a ridicat cu o zecime rata anuală, până la 3%, cea mai mare valoare a sa din luna iunie trecută, când s-a situat la 3,4%, conform datelor definitive publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INE). Odată cu avansul IPC anual în a doua lună a anului, inflația înregistrează cinci luni consecutive de creșteri.
Acestea sunt ameninţări macroeconomice, ambientale şi legale care afectează finanţele publice într-un context unde sustenabilitatea fiscală este monitorizată atent. Autoritatea Independentă de Responsabilitate Fiscală (AIReF) a analizat şi cuantificat impactul acestor riscuri, cu scopul de a îmbunătăţi planificarea. Riscurile legale costă aproximativ 1 miliard de euro anual, iar cele naturale ajung la 2,6 miliarde de euro pe an.