Raportul Cordy despre rețelele sociale și războiul hibrid

Sisteme autonome letale de arme (LAWS)

Sistemele autonome letale de arme (LAWS), capabile să selecteze și să atace ținte fără intervenție umană, sunt considerate periculoase și controversate.

Deși se dorește menținerea controlului uman asupra deciziei de a trage, finanțarea militară pentru inteligența artificială (IA) și sistemele autonome letale a crescut dramatic, în special după invazia Ucrainei, inclusiv în SUA, China și Europa.

Europa se pregătește pentru un război

Europa trebuie să fie pregătită pentru un război care, în cuvintele Ursulei von der Leyen, nu este iminent, dar nici imposibil. Deocamdată, Uniunea Europeană va promova un plan masiv de reînarmare și există voci care studiază posibilitatea de a reintroduce serviciul militar obligatoriu pentru a crește efectivele militare.

Planurile de consolidare a apărării europene

„Reînarmare”, în termeni populari, demonstrează o densitate europeană scăzută și o dimensiune națională copleșitoare. Cel mai ambițios proiect este Regulamentul numărul 122, Acțiunea pentru Securitatea Europeană, SAFE („sigur”, în engleză), propus de Comisie și bine primit de Consiliul European de joi.

Este progresist să aperi dreptul unei femei de a purta văl?

Având în vedere confruntarea socială și gradul de ură care există în politica spaniolă, uneori, în timpul insomniilor, mă distrez imaginându-mi ce tabără ar alege politicienii, intelectualii, scriitorii și liderii de opinie, care astăzi domină actualitatea, dacă s-ar repeta o zi de 18 iulie 1936, așa cum s-a întâmplat atunci. În acest joc, care nu încetează să fie un coșmar macabru, presupun că ar exista multe surprize într-o Spanie în război, împărțită în două, roșii și albaștri, cu o victorie incertă.

Cel mai complex și ambițios proiect al istoriei contemporane a fost crearea, imperfectă și cu sincope, a Uniunii Europene. Aceasta a însemnat eliminarea războiului ca modalitate tradițională de relaționare între națiuni și implementarea, în perimetrul său, a statului de drept și, în mod particular, a statului bunăstării, un concept inedit până atunci.

Guvernul condus de Pedro Sánchez a crescut cheltuielile pentru apărare cu peste 50%, fără să aibă nevoie de sprijinul dreptei, în contextul invaziei din Ucraina și a angajamentelor față de NATO. Posibilitatea unei mari coaliții între cele două partide majore în domeniul apărării este relevată acum de Uniunea Europeană. Sánchez și Alberto Núñez Feijóo evită acordul direct, temându-se de partenerii lor și simulând dezacorduri pe un subiect în care sunt, în esență, de acord.

Presiunea pentru creșterea cheltuielilor militare este tot mai mare atât în Uniunea Europeană, cât și în NATO, într-un scenariu internațional din ce în ce mai complex. Spania abordează această dezbatere cu cheltuieli pentru apărare sub nivelul aliaților săi și cu diferențe interne între cei doi parteneri de guvernare.

Opiniile Românilor despre Uniunea Europeană

Opiniile românilor despre Uniunea Europeană au evoluat, mai ales în urma crizei financiare din 2008, dar au rămas predominant pozitive, depășind media altor state membre. Această atitudine se datorează asocierii indelungate a românilor cu schimbările democratice și economice, cu apartenența la UE. Studiile economiștilor arată că România a primit, prin diverse programe de solidaritate ale UE, echivalentul a trei planuri Marshall, depășind ajutorul acordat de SUA Europei după Al Doilea Război Mondial.