«Piață și fortăreaȫă vor fi cele două diviziuni ale lumii bogate», spunea acum câțiva ani Philipp Blom.
Cine nu se simte parte a visului liberal se va adăposti în spatele unei palisade, «răspunsul autoritar la libertatea rece a pieței».
Există mai multe aspecte remarcabile în modul în care Donald Trump își exercită președinția. Principalul este obsesia de a acapara toată atenția mediatică posibilă. Toată lumea, în sens literal, trebuie să fie atentă la deciziile sale; nu se poate vorbi sau discuta despre altceva; ceea ce se întâmplă în Biroul Oval trebuie să facă parte din viețile noastre la fel ca mâncatul sau dormitul.
Ofensiva tarifară a președintelui Statelor Unite, Donald Trump, nu afectează doar gigantul chinez în Asia. Lovește puternic cei mai mari exportatori din regiune și pune la încercare legăturile lor comerciale cu Statele Unite. Asia, o regiune cheie în comerțul global și producția de bunuri, a devenit una dintre principalele ținte ale politicii protecționiste a republicanului.
Dolarul nu a scăpat de volatilitatea puternică pe care o experimentează pieţele financiare în acest an, mai ales după preluarea mandatului de către noul preşedinte al SUA, Donald Trump, în ianuarie trecut. În aceeaşi lună, euro a scăzut până la 1,02 dolari, în zilele în care se vorbea despre paritatea dintre cele două monede, dar moneda comunitară a reuşit să recupereze puternic la mijlocul lunii martie trecute, ajungând la 1,094 dolari.
«În 2025», afirmă Strategia de Acțiune Externă a Guvernului spaniol până în anul 2028, «societățile noastre asistă la erodarea ordinii construite după Al Doilea Război Mondial, cu o contestare a regulilor și principiilor care timp de mai multe decenii au adus un grad rezonabil de ordine și previzibilitate în relațiile internaționale».
La începutul lunii martie, Donald Trump s-a referit la Lesotho ca la un loc «de care nimeni nu a auzit vreodată». O lună mai târziu, această mică țară din sudul Africii este pe buzele tuturor deoarece a fost penalizată cu tarife vamale de 50% la exporturile sale către Statele Unite. Cea mai mare taxă anunțată de Washington pentru un stat minuscul, în care trăiesc 2,3 milioane de persoane și al cărui PIB abia depășește 2 miliarde de dolari (1,818 miliarde de euro) pe an.
Războiul tarifar este deja o realitate. Anunţul detaliat al tarifelor pe care Statele Unite le vor aplica fiecărei ţări din care importă — între 10% şi 49% — a provocat un cutremur pe pieţele financiare, temătoare că măsura va afecta creşterea economiei mondiale şi va provoca o creştere a inflaţiei. Producătorii de automobile au suferit în mod special. La fel şi Tesla, controlată de Elon Musk, principalul consilier al preşedintelui Donald Trump după revenirea sa la Casa Albă.
Setul de tarife vamale impus de administrația americană amenință să penalizeze poziția companiilor spaniole în două sectoare care, până acum, aveau în SUA o piață cu marje ample și, mai ales, potențial de creștere. Uleiul de măsline și vinul, cele două produse alimentare cele mai exportate din Spania către această țară, încearcă să digere efectul pe care taxa de 20% îl va avea asupra operațiunilor lor. Ceea ce știu deja este că principalii lor competitori de pe piețele extracomunitare puternice nu vor suferi de pe urma unui procent atât de ridicat.
Lumea privește uimită flăcările incendiului neronian aprins la Washington. Declarația de război comercial trumpistă împotriva lumii este un nou, gigantic act cu trăsături suicidare al Statelor Unite.
Comisarul pentru Comerț, Maros Sefcovic, în timpul unei conferințe de presă la Bruxelles, pe 10 martie. Situația este blocată. Primul contact între principalii responsabili comerciali ai Uniunii Europene, Maros Sefcovic, și cel al Statelor Unite, Howard Lutnick, după anunțul președintelui Donald Trump privind tarifele masive, s-a încheiat vineri cu un mesaj din partea Bruxelles-ului care admite că lucrurile trebuie să se schimbe: „Relația comercială dintre UE și Statele Unite necesită o nouă abordare”, a semnalat Sefcovic într-un mesaj pe rețeaua socială X.