Universități publice: Subfinanțare cronică
Studenți înainte de a intra la examenul Ebau (Evaluarea pentru Accesul la Universitate) la Facultatea de Comunicare din Santiago de Compostela. Foto: Lavandeira jr (EFE)
Studenți înainte de a intra la examenul Ebau (Evaluarea pentru Accesul la Universitate) la Facultatea de Comunicare din Santiago de Compostela. Foto: Lavandeira jr (EFE)
„Deși ascensorul social funcționează, nu urcă la aceleași etaje, iar acest lucru provoacă o perpetuare a diferențelor sociale”. Astfel a rezumat Francesc Xavier Grau, președintele Agenției pentru Calitatea Sistemului Universitar din Catalonia (AQU), paradoxul cu care se confruntă sistemul universitar catalan: absolvenții aceleiași specializări au o inserție similară pe piața muncii, indiferent de originea lor socială; cu toate acestea, studenții din clasele sociale superioare optează pentru cariere mai solicitante, mai bine plătite și mai calificate.
Agenți ai serviciului de imigrare din Statele Unite au reținut marți seară o studentă musulmană turcă, Rumeysa Ozturk, în vârstă de 30 de ani. În 2024, aceasta a co-semnat un articol de opinie în ziarul Universității Tufts din Boston (Massachusetts), solicitând instituției să înceteze finanțarea companiilor cu legături cu Israel și menționând “genocidul palestinian” din Gaza. Ozturk deținea o viză validă – acum revocată – pentru a urma un doctorat în dezvoltarea copilului și umană la acea instituție, conform avocatei sale, Mahsa Khanbabai.
În Spania, universitățile private (46 de centre) nu mai sunt subsidiare universităților publice (50) și, dacă proiectele aflate în desfășurare vor fi finalizate, vor deveni majoritare în sistem. Trei comunități autonome unde nu există încă centre cu scop lucrativ – Extremadura (patru inițiative), Asturias (două) și Insulele Baleare (una) – se alătură ecuației. Castilla-La Mancha face excepție, unde guvernul pregătește o lege regională care impune standarde de calitate pentru orice inițiativă privată.