Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a insistat înaintea întâlnirii miniștrilor de Externe la Bruxelles de joi, unde creșterea cheltuielilor pentru apărare ale țărilor membre va ocupa o mare parte a discuțiilor, asupra necesității ca Alianța Atlantică să fie «mai puternică și letală». Deoarece amenințările, în special cea rusă, nu vor dispărea nici pe termen scurt, nici pe termen lung, a reamintit el.
Radoslaw Sikorski (Bydgoszcz, 62 de ani) este acum șeful diplomației poloneze. Însă experiența sa ca ministru al apărării (2005-2007) și corespondent de război în Afganistan și Angola (1986–1989) și-a lăsat amprenta asupra traiectoriei sale, revenind în prim-plan într-un moment geostrategic convulsiv. Sikorski, care prin declarațiile sale îndrăznețe sfidează frecvent reținerea diplomatică clasică, consideră că Uniunea Europeană nu are capacitatea de a descuraja Rusia de una singură.
De luni de zile, sute de mii de cetățeni protestează împotriva corupției și autoritarismului în Serbia, o țară balcanică strategică pe care o serie de conducători nefaști pare să fi încercat să o facă să piardă trenul istoriei europene în secolul XXI. Prăbușirea unei copertine în gara din Novi Sad, în nordul țării, care pe 1 noiembrie anul trecut a ucis 15 persoane, a generat o mișcare socială fără precedent recent, care cere transparență, justiție și supunerea necesară legilor din partea președintelui autoritar și pro-rus Aleksandar Vucic.
Jurnalista rusă Katerina Gordeeva scrie în Ia-mi durerea una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale războiului din Ucraina, în timp ce proza Elenei Kostiucenko, în Țara mea iubită, ajunge direct la esența fiecărei probleme și este profund emoționantă. Ele sunt considerate moștenitoarele Svetlanei Alexievici, jurnalistă de investigație și scriitoare care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2015.
Baiba Braze (Riga, 58 de ani) dedică o mare parte din eforturile sale cauzei ucrainene. Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei păstrează o uşoară speranţă că războiul din Europa se va încheia anul acesta, deşi manifestă o neîncredere profundă faţă de Rusia şi exclude posibilitatea ca Kievul să renunţe la o parte din teritoriul său ocupat în cadrul unor negocieri de pace.
Părea un subiect închis, ceva ce era mai bine de uitat, pentru că s-a terminat prost. O explozie submarină, în septembrie 2022, a distrus trei dintre cele patru conducte Nord Stream care legau coasta rusă de cea germană prin Marea Baltică. Proiectul a simbolizat, ca niciun altul, dependența nesănătoasă a Germaniei față de Rusia lui Vladimir Putin și complezența occidentală în anii premergători războiului din Ucraina.
Noul mandat al lui Donald Trump dă lumea peste cap. Până în prezent, au existat trei schimbări majore. Prima este noul protecționism; asistăm la primele etape ale unui război tarifar care va fi dăunător pentru toate părțile implicate.
A doua este abandonarea multilateralismului de către Statele Unite. Disprețul și ostilitatea noii administrații Trump față de aliații săi europeni nu pot fi mai explicite. Același lucru este valabil și pentru disprețul față de organizațiile internaționale.
Spania a susținut în fața partenerilor săi europeni utilizarea fondurilor suverane rusești înghețate în băncile europene, evaluate la aproximativ 210 miliarde de euro, pentru a finanța ajutorul destinat Ucrainei. Această poziție a fost exprimată de șeful diplomației spaniole, José Manuel Albares, la începutul reuniunii miniștrilor de externe din așa-numitul G5+ (Germania, Franța, Regatul Unit, Spania, Polonia și Italia) desfășurată la Madrid.
După ce schimbarea de poziție a Statelor Unite în războiul din Ucraina a agitat politica internațională și națională timp de săptămâni cu Consilii Europene, întâlniri bilaterale între puteri, vizite ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Casa Albă și summituri între șefii armatelor, Regele Spaniei s-a pronunțat luni clar și răspicat: „Dezbaterea despre Securitate și Apărare este urgentă”, a subliniat Felipe al VI-lea în discursul inaugural al celui de-al V-lea forum economic Wake Up Spain, organizat de El Español, intitulat „Provocările Spaniei în fața noii ordini
Un vechi proverb american, astăzi aproape anacronic, sfătuiește “că vorbele tale să fie mereu dulci și blânde, pentru că nu știi niciodată când va trebui să le înghiți”. Ministrul britanic de Externe, David Lammy, care luni vizitează Spania pentru a participa la reuniunea G5+ (Franța, Germania, Polonia, Regatul Unit, Spania, Italia și Comisia Europeană), a trebuit să învețe lecția very repede.