Psihologie
Au trecut cinci ani de la pandemia de Covid, de ce încă nu suntem capabili să vorbim despre ea? - Impactul psihologic și necesitatea de a depăși trauma
Acum doar cinci ani, când a fost declarată starea de urgență care ne-a ținut închiși o sută de zile, un autor a contactat-o pe editora sa pentru a-i propune un scurt roman de dragoste cu fundalul a ceea ce trăiam. Răspunsul prin e-mail a fost că părea riscant să scrii despre pandemia de Covid-19 până nu trec câțiva ani și am avea o perspectivă asupra celor întâmplate. Interesant este că, deși nu s-au împlinit încă doi ani de la sfârșitul oficial al crizei sanitare, în prezent este rar să citești povești care menționează această experiență colectivă cu accente distopice.
De ce unii oameni își amintesc visele mai mult decât alții: Un studiu neurologic
Studiul viselor
Studiul viselor este adesea o disciplină inexactă și imprevizibilă. Ceea ce se află în universul oniric este personal și dificil de verificat științific. La aceasta se adaugă faptul că memoria viselor este fragmentară, incompletă și este adesea condiționată de emoții, experiențe recente, sănătate și chiar nivelul de stres.
Ce știm despre ignoranță: O perspectivă asupra sensului comun și al autoamăgirii
Știința economică ne învață că majoritatea bunurilor disponibile sunt limitate și rare. Bogăția, puterea sau faima sunt la îndemâna unei minorități. Există, totuși, o excepție neobișnuită, un dar pe care fiecare locuitor al planetei îl posedă din abundență: simțul comun. Toată lumea afirmă că îl are și, în plus, este dispusă să-l proclame în stânga și-n dreapta. Unii chiar prevestesc o revoluție a simțului comun care ar fi, în realitate, eterna reîntoarcere a aceluiași lucru: să credem că ideile noastre sunt adevărate prin simplul fapt că sunt ale noastre.